Astia sunt magistratii care ne cerceteaza, ne judeca, ne condamna sau ne achita. Depinde de conjunctura si nu de lege. Putini sunt cei care fac parte din grupul celor care inca mai rezista presiunii sistemului corupt.
Directia Nationala Anticoruptie a dat publicitatii numele uneia dintre cele doua judecatoare cercetate in dosarul in care judecatorul Ovidiu Putura, fost secretar de stat in Ministerul Justitiei, a fost retinut in noaptea de 20 spre 21 ianuarie 2015, pentru dare de mita si trafic de influenta. Este vorba despre judecatoarea Corina Iacob, de la Sectia civila a Tribunalului Bistrita,colega de instanta cu Ovidiu Putura. Judecatoarea este urmarita penal pentru o presupusa infractiune de luare de mita.
“In cursul lunii noiembrie 2014, inculpatul Putura Ovidiu i-a promis suspectei Iacob Corina, judecator la Tribunalul Bistrita – Sectia civila, ca, din functia pe care urma sa o exercite in Ministerul de Justitie sau printr-un functionar de legatura ce ii poate influenta pe membrii comisiilor de examinare de la nivelul Camerei Notarilor Publici, va asigura promovarea, de catre o persoana din familia judecatoarei, a examenului pentru notari stagiari din anul 2015, prin fraudarea acestuia. In schimbul interventiei promise, inculpatul Putura Ovidiu i-a solicitat judecatoarei Iacob Corina sa pronunte o hotarare favorabila intr-un dosar in care sotia sa era reclamant recurent.
(…) In perioada 2013 – 2014, inculpatul Putura Ovidiu a primit de la o persoana foloase necuvenite in cuantum de circa 30.000 de euro, constand in suportarea cheltuielilor aferente unor partide de vanatoare, suportarea cheltuielilor aferente unor sejururi la mare, un costum de vanatoare si suma de circa 30.000 de lei, pentru a interveni la judecatori, intr-un dosar in care persoana respectiva avea calitatea de inculpat, in vederea obtinerii unei hotarari favorabile.” (Ordonanta de retinere a DNA)
STENOGRAMELE interceptărilor DNA
“Ovidiu Puţura: Şi ce mă de nu îi dau doi pumni în gură în Tribunal, de îi rup picioarele, o calc cu maşina… deci.. nu am mai auzit treburi din astea…este vorba de discutia cu suspecta care ii spunea că nu crede ca poate convinge macar o colega de complet să dea soluţia dorită de Puţura pentru soţia sa( deci trebuia să o convingă măcar pe una din judecătoare căci a treia ar fi rămas în opinie separată…)
Corina Iacob: Auzi… să nu cumva să vorbeşti ceva că ştii de la mine… că una, că alta…
Ovidiu Puţura: Nu, îţi dai seama că am… mi-o zis Alina că…
(…)
Ovidiu Puţura: Deci oricum lucrurile sunt foarte simple.
C.I.: Ţi-ai făcut cerere de strămutare?
Ovidiu Puţura: Nu… Nici nu o fac. O calc cu maşina după aia şi gătăm…
Corina Iacob: Măi în ce situaţie mă pui…
Ovidiu Puţura: Stai liniştită, deci nu că o calc eu, îi pun pe doi din ăştia cu.
Corina Iacob: Ce faci?
Ovidiu Puţura: Îi pun pe doi, o calcă cu maşină, stai liniştită, o vezi în spital cu picioarele rupte. N-are rost, nu mă mai stresez, simplu. O calcă ăştia.
Corina Iacob: Te rog frumos… şi eu ce să fac acum…
Ovidiu Puţura: Să te uiţi în dosar şi să faci cum îi… ce rezultă din dosar.
Corina Iacob: Să fac opinie separată?
Ovidiu Puţura: Da. Păi, tu vezi ce rezultă din dosar, apăi lucrurile sunt foarte clare. Socrul meu o cumpărat acest teren cred că în anul 1990 şi ceva, nu mai ţin minte exact, înainte de 2000 oricum. Socrul voia să îşi vândă casa din Beclean şi să se mute în Bistriţa, pentru că fetele erau în Bistriţa… după ce să stea în Beclean. Asta-i adevărat că eu l-am îndrumat, mă de ce nu te duci să cumperi un teren – că atunci nu aveau valoare terenurile, nu avea bani, ştii – cumpără un teren, du-te la o licitaţie, cumpără un teren. El şi l-a ales, ăsta e, OK. Mi l-a arătat şi mie, uite-l. Bineînţeles că pe mine nu m-a interesat, nu m-am dus pe acolo. Dar nu are importanţă asta. El a fost proprietar.
Despre acelaşi dosar s-a discutat şi în noiembrie 2014, când Puţura s-a întâlnit cu judecătoarea Corina Iacob în incinta restaurantului unui hotel din Bucureşti. Inculpatul era nemulţumit de soluţia dată de instanţa de fond şi insista pentru admiterea recursului formulat de soţia sa, Alina Ofelia Puţura.
Corina Iacob: Acum, vis-a-vis de… ţi-ai făcut cerere de strămutare?
Ovidiu Puţura: Nu mi-am făcut…
Corina Iacob: Ascultă-mă!
Ovidiu Puţura: Da. Da’ eu vreau să te întreb: tu te-ai uitat prin dosar, ca idee aşa?
Corina Iacob: Stai să îţi spun cum stau lucrurile!
Ovidiu Puţura: Da, i-a zi cum stau lucrurile. Alina mi-a povestit un pic, dar era foarte emoţionată că… zicea nu se poate, că nu ştiu ce…
Corina Iacob: Doamne, ce… Zic Ildi ce îi de făcut? Nu ştiu, pe mine nu mă interesează, aşa şi aşa… Păi tu: Nu zice chiar aşa. Gândeşte-te că poate îţi vine Ovidiu încă o dată preşedinte la Tribunal… Mie?… Îi rea, îi şi nebună, îi egoistă, îi complexată… îi nu ştiu ce să spun, deci are în ea o răutate care îi vine… origine, nu un ţăran, un ţăran de vază… din origini, din felul cum arată, cum se comportă, are impresia că toată lumea râde pe la spate ei… nu se mai opreşte, ştii cum face… merge, merge… Şi atunci zic: Tu, hai să găsim o soluţie să putem… că eu… Gândeşte-te în ce situaţie mă pui. Că niciodată nu am pronunţat în majoritate şi cu opinie separată.
(…)
Corina Iacob: Bun. Şi dacă ajung la o concluzie diferită de a ei…
Ovidiu Puţura: Da.
C.I.: Să fac opinie separată?
Ovidiu Puţura: Da. Poţi să faci liniştită opinie separată şi poate să facă şi Camelia, că oricum îi spun şi ei. Deci asta este foarte grav. Da oricum îi cad geamurile la asta…
(…)
Ovidiu Puţura: Da? Deci ea trebuie să… ea deci nu… ţi-am spus şi ţie şi asta nici nu se pune problema… deci Camelia nu dă decât soluţia care trebuie din dosar. Nimic. Nu am nevoie de nici un ajutor de la nimeni, că nu vreau ajutoare.
Corina Iacob: Şi atunci cum coexistai acolo cu ea?
Ovidiu Puţura: Cu cine?
Corina Iacob: Vicepreşedinte de Tribunal?
Ovidiu Puţura: Lasă că mă ocup eu de asta, stai liniştită. Oricum mă ocup de ea, proasta dracului, tâmpita… ştii?
Corina Iacob: Dacă obţin casare cu… de rejudecare să se verifice posesia, treburi socoteli şi aşa mai departe, îi bine?
Ovidiu Puţura: OK. Să verifice, ţi-am zis. Pentru mine este bine oricum”.
Potrivit procurorilor DNA, în schimbul sprijinului acordat, Ovidiu Puţura şi soţia sa i-au oferit judecătoarei Corina Iancu cadouri pentru fiul acesteia. În plus, inculpatul a lăsat să se înţeleagă că va face demersuri pentru ca fiul judecătoarei să promoveze în 2015, prin fraudare, concursul pentru dobândirea calităţii de notar stagiar, pe care îl picase anterior.
De cati ani cunoastem ca in functia de notar se poate accede doar daca dispui de o spaga intre 300.000 si 600.000 euro sau ceva mai putin daca ai o pila puternica acolo unde trebuie? De cati ani stim ca in avocatura (UNBR Florea) spaga este cea care face selectia reala a promovatilor? La fel si in magistratura, in INM, in orice institutie a statului. Nimic nu trece fara sfanta spaga ori si neintinata pila. In toate institutiile noastre presteaza majoritar astfel de angajati si atunci cum putem spera in vreo schimbare la fata a Romaniei, cum putem crede ca statul incepe sa se insanatoseasca? Pentru deratizare eficienta, se impune concedierea tuturor si angajarea altor persoane cu aceeasi pregatire in domeniu. Faptul ca azi DNA-ul salta un magistrat corupt, maine un notar, poimaine doi politisti sau patru politicieni de rang inalt nu inseamna ca flagelul coruptiei paleste in vreun fel ci mai degraba ne inspaimanta netulburarea infractorilor care nu se vor sfarsi degraba. Exemplul de astazi este relevant: desi asistam cu totii la avantul neobosit al DNA-ului declansat abia in toamna lui 2014 (dupa zeci de ani de somnolenta ori coma indusa), coruptii isi vad mai departe de retelele si treburile lor. In cazul in care “se rupe pisica”, o condamnare de 1-3 ani e bine-venita atata vreme cat averea ramane intacta. Pentru justitia actuala, nu prea are relevanta faptul ca averea inculpatilor s-a ridicat prin infractiuni!!! Mult rasunatoarea lege a confiscarii extinse poate fi aplicabila doar celor care au furat din 2012 incoace. Asa a hotarat Curtea Constitutionala. Astfel, hotii care si-au tras imobile, palate, lacuri, paduri, munti si au adunat milioane de euro in conturi, daca au lasat-o mai subtire dupa aprilie 2012 se pot linisti. Bratul legii n-are cum sa-i mai atinga! Se pare ca actul de coercitie al statului consta – pana una alta – in desele arestari si putinele condamnari.
Un fenomen interesant din punct de vedere psihologic are loc si in mintea infractorilor: au intrat in transa. Ceva asemanator Nirvanei, Pacii absolute ori Divinului Extaz. In cei peste 25 de ani vegetali, romanii, in mare parte, au devenit dependenti de adrenalina infractionalitatii ca forma de supravietuire sau ca sursa sigura de inavutire. Magnetismul banului este intr-atat de puternic incat pare a fi imposibil sa spuna vreunul STOP! Coruptii, hotii, evazionistii isi asuma constient faptele, gusta riscul deciziilor si accepta a priori orice sanctiune penala atata vreme cat financiar lucrurile raman neschimbate! Vorba latinului “Audaces, fortuna juvat” (“Soarta, favorizeaza pe cei indrazneti“).
https://romaniafarajustitie.wordpress.com/
