Lista şi rolul politicienilor şi afaceriştilor implicaţi în megadosarul licenţelor IT, în care Elena Udrea este pusă sub acuzare pentru spălare de bani // REŢEAUA ŞPĂGILOR de milioane de euro
9 milioane de euro dintr-un total de aproape 50 de milioane au ajuns la Dorin Cocoş cu titlu de mită pentru a-şi folosi influenţa în favoarea intermediarului care a adus în România licenţele Microsoft, iar de aceşti bani ar fi beneficiat indirect şi Elena Udrea. Aceasta este cea mai recentă teză a procurorilor care investighează cel mai important dosar de corupţie din ultimii cinci ani. Elena Udrea este acuzată oficial de spălare de bani şi fals în declaraţii. Fostul ministru este cea mai recentă figură din politică pusă sub acuzare în megadosarul fraudelor din domeniul IT. Gândul vă prezintă o imagine extinsă a personajelor puse sub acuzare sau investigate în acest dosar. Din prezentarea procurorilor de până acum acest dosar este emblematic pentru întrepătrunderea reţelelor de corupţie din politică cu cele din afaceri. Vezi în text cine sunt oamenii de afaceri şi politicenii la care spun procurorii că au ajuns şpăgile.
Elena Udrea a păşit pentru prima dată în sediul DNA în calitate de suspect, adică este prima dată când fost acuzată oficial de o infracţiune de corupţie – spălare de bani şi fals în declaraţia de avere. Joi 29 ianuarie, Elena Udrea a fost dusă cu mandate la DNA. A stat patru ore şi la ieşire a menţionat că nu a dat nici o declaraţie.
Udrea beneficiara presupuselor şpăgi ale lui Cocoş
Anchetatorii susţin că Dorin Cocoş ar fi primit în 2009 o mită de 9 milioane euro pentru a-şi folosi influenţa asupra ministrului Gabriel Sandu, pentru ca societatea Fujitsu Siemens să primească contractul pentru licenţele informatice Microsoft. Procurorii susţin, că din cele 9 milioane de euro, Dorin Cocoş ar fi împrumutat compania Eurohotels, dar şi că a achizţionat o serie de imobile. Din descrierea faptelor făcute de procurori, rezultă că cele 9 milioane euro au fost utilizate în două scopuri: primul a fost să împrumute Eurohotels, împrumuturile fiind în cuantum mic – sub 40.000 lei; al doilea – achiziţia de imobile, achiziţie făcută în comun de soţii Udrea-Cocoş.
Foto: Un Cetăţean a venit la audierile de la DNA. Sursa foto: MEDIAFAX / Octav Ganea
Procurorii susţin că Udrea ar fi săvârşit infracţiunea de fals în declaraţii pentru că nu a declarat împrumuturile menţionate mai sus. Acuzaţia cea mai serioasă este aceea de spălare de bani. Anchetatorii susţin că Udrea cunoştea faptul că imobilele cumpărate în comun cu Dorin Cocoş au fost plătite din banii primiţi ca mită pentru intervenţiile sale.
„Din probatoriul administrat până la acest moment, rezultă probe certe în sensul că inculpatul Cocoş Dorin a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă, sumele de bani obţinute cu titlu de folos necuvenit din săvârşirea acestei infracţiuni fiind utilizate în achiziţia de imobile şi pentru creditarea societăţilor. Din declaraţiile de avere din perioada 2009 – 2014, rezultă că Udrea Elena Gabriela cunoştea provenienţa fondurilor utilizate pentru achiziţionarea de bunuri comune, având cunoştinţă şi de intenţia inculpatului Cocoş Dorin de obţinere a unor chitanţe false privind restituirea pretinsului împrumut de la Pescariu Dinu”, au explicat surse judiciare pentru gândul.
Elena Udrea, în faţa DNA. Sursa foto: MEDIAFAX / Octav Ganea
Ce conţine dosarul Micosoft
Procurorii DNA au început urmărirea penală în cazul licenţelor informatice din şcoli în urma unei plângeri penale depuse de Guvernul Ponta. DNA investighează daca că în acest caz s-ar fi dat mită. La mijloc este vorba de un contract de 105 milioane dolari semnat în 2004 când premier era Adrian Năstase. Urmărirea penală a DNA a început după ce Corpul de Control al premierului Ponta a sesizat o serie de posibile fapte de corupţie ale foştilor miniştri Daniel Funeriu şi Valerian Vreme. Hotărârile de Guvern din perioada Năstase şi din 2008 (guvernul Tăriceanu) care vizează contractul de 105 milioane dolari au fost semnate de Dan Nica, Mihai Tănăsescu, Remus Pricopie, Varujan Vosganian.
Secretarul General al Guvernului, Ion Moraru, a fost chemat la DNA pentru audieri într-un dosarul de corupţie care vizează afacerea de 105 milioane dolari cu licenţe pentru programe informatice. În aceeaşi cauză a fost audiat ieri şi Eugen Bejinariu, fost Secretar General al Guvernului în cabinetul lui Adrian Năstase.
De unde a plecat dosarul
În mai 2013, Guvernul Ponta a depus la DNA o sesizare pe numele foştilor miniştri PDL Daniel Funeriu şi Valerian Vreme. Sezizarea privea o afacere legată de modul de achiziţie al unor licenţe pentru programe informatice. Cei doi foşti demnitari au promovat o Notă privind achiziţia de soft educaţional Windows, în baza căreia au efectuat plăţi de aproape 9 milioane euro fără temei legal, susţinea anul trecut Corpul de Control al Guvernului Ponta. Mai mult, nevoile ar fi fost supraevaluate cu aproximativ 70.000 de licenţe de folosire a softului, ceea ce a dus la o încărcare a notei de plată cu 5,4 milioane de euro, se menţiona în acelaşi raport de control.
Concluzia rezultă dintr-un raport întocmit de Corpul de Control al primului-ministru, în urma verificărilor efectuate la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei, conduse de Vreme, respectiv Funeriu, în legatură cu închirierea de licenţe educaţionale – programe informatice folosite în sistemul de educaţie românesc.
DNA a explicat în cererile prin care solicită Parlamentului aviz pentru urmărirea penală a patru foşti miniştri că afacerea licenţelor Microsoft a început în 2003 când Adrian Năstase a semnat un memorandum cu compania IT din SUA. În România însă licenţele au ajuns să fie vândute de un intermediar, Fujitsu Siemens Computers. Procurorii spun că pe firul afacerii s-ar fi interpus Claudiu Florică, reprezentant al firmei Fujitsu Siemens Computers.
Ancheta DNA a arătat că în acest dosar se întălnesc reţelele de corupţie din politică cu reţelele de corupţie din afaceri. În centrul afacerii fiind Claudiu Florică el fiind cel care a jucat rolul de pivot şi cel care a dat mita către oamenii de afaceri care mai departe duceau banii către politicieni iar cei din urmă alimentau partidele.
Gândul vă prezintă lista personajelor anchetate în dosar şi rolul lor
Claudiu Florică, Dinu Pescariu, Dorin Cocoş, Alexandru Bitner, Nicolae Dumitru (Niro) sunt cei mai importanţi oameni de afaceri investigaţi de DNA în acest dosar. Din datele prezentate de procurori până acum ar fi fost beneficiarii spăgilor date de compania Fujitsu Siemens Computers compania care a revândut în România licenţele Microsoft.
Foto: Claudiu Florică / Sursa: MEDIAFAX
Claudiu Florică, reprezentant al firmei Fujitsu Siemens Computers, este cel despre care procurorii spun că s-a interpus pe firul afacerii. DNA susţine că acesta şi-a dezvoltat o adevărată reţea de influenţă atât în mediul politic, cât şi în lumea afacerilor. Printre cei menţionaţi sunt Dinu Pescariu, Alexandru Bittner sau Nicolae Dumitru, cunoscut drept proprietarul grupului Niro. Claudiu Florică este cel care a accesat oamenii de afaceri menţionaţi mai sus şi care la rândul lor au avut rolul de a interveni pe lângă miniştrii de care depindea semnarea contractelor pentru licenţele Microsoft. Veziaici profilul complet al lui Claudiu Florică
Dorin Cocoş, soţul Elenei Udrea, este acum arestat în acest dosar, fiind acuzat că a primit o şpagă de 9 milioane de euro. În schimbul banilo, Cocoş şi-ar fi folosit influenţa asupra ministrului Gabriel Sandu, pentru ca societatea Fujitsu Siemens să primească contractul pentru licenţele informatice Microsoft. Procurorii susţin că din cele 9 milioane de euro Dorin Cocoş ar fi împrumutat compania Eurohotels, dar şi că a achizţionat o serie de imobile. Din descrierea faptelor făcută de procurori, rezultă că cele 9 milioane euro au fost utilizate în două scopuri: primul a fost să împrumute Eurohotels, împrumuturile fiind în cuantum mic – sub 40.000 lei; al doilea scop – achiziţia de imobile, achiziţie făcută în comun de soţii Udrea-Cocoş.
Nicolae Dumitru a fost reţinut, de DNA, pentru trafic de influenţă şi spălare de bani în dosarul Microsoft. El este acuzat că a cerut de la Fujitsu Siemens 7,6 milioane dolari mită. În schimbul banilor, Nicolae Dumitru s-ar fi angajat să intervină la foştii miniştrii Dan Nica şi Şerban Mihăilescu care urmau să aprobe contractele supraevaluate pentru achiziţionarea de licenţe informatice.
Nicoale Dumitru, secretar general adjunct al UNPR, partidul condus de Gabriel Oprea, a fost reţinut de DNA pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. El este proprietarul grupului de firme Niro şi are o avere evaluată la 60 milioane euro. În 2006, un angajat al firmelor sale a dezvăluit că Elena Udrea şi Dorin Cocoş au fost asociaţi într-o companie alături de grupul său de firme. Dumitru este şi secretarul general al Casei România-China, un ONG al cărui scop autodeclarat este ”promovarea şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie între România şi China”. Vezi aici profilul complet al lui Nicole Dumitru
Alexandru Bittner, nu este pus sub acuzare în acest dosar dar el este acuzat de către Nicolae Dumitru că a cerut şi primit 3,8 milioane de dolari în afacerea Microsoft. Mai precis, Nicolae Dumitru susţine că în 2003 Dinu Pescariu, şi el investigat în dosar, i-a relatat că afacerea Microsoft este blocată de Bittner care avea o mare influenţă asupra lui Adrian Năstase, premier la acea vreme. Pescariu i-a cerut lui Nicolae Dumitru să discute cu Bittner pentru a ”debloca” afacerea. Nicolae Dumitru susţine că Bittner i-a cerut 3,8 milioane de dolari pentru ca Fujitsu Siemens Computers să primească toatea aprobările pentru contractile de livrare a licenţelor Microsoft. Tot Nicolae Dumitru a declarat procurorilor că banii au fost daţi în mai multe transe.
Dinu Pescariu, fost tenismen nu este pus sub acuzare în dosarul Microsoft, dar procurorii relatează că acesta era implicat în reţeaua care a drenat banii din acest contract. ”Dinu Pescariu – care trebuia să asigure susţinere financiară şi relaţionarea cu persoane ce aveau influenţă aspra unor membri ai Guvernului, să asigure deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăţi către miniştrii sau funcţionarii implicaţi”, au notat procurorii DNA despre implicarea lui Pescariu în dosar.
Pescariu a avut rolul de a înfiinţa fime offshore prin care ulterior erau circulate spăgile care ajungeau la oamenii de afaceri din România şi la politicieni. Pescariu este cel despre care procurorii spun că i-a dat lui Dorin Cocoş suma de 9 milioane de euro. Pescariu era intermediul dintre Claudiu Florică, Dorin Cocoş şi ministrul Gabriel Sandu. ”În cursul anului 2008 sau 2009, în contextul finalizării contractului dintre Guvernul României şi Microsoft, Florică Claudiu a apelat la Dinu Pescariu, despre care era cunoscut că avea o relaţie bună cu Dorin Cocoş pentru a-l susţine în cadrul licitaţiei ce urma a se realiza”, a relatat unul dintre martorii din dosarul Microsoft.
Gheorghe Stelian este şi el menţionat în acest dosar în legătură cu Dorin Cocoş. Gheorghe Stelian a fost trimis în judecătă în dosarul despăgubirii frauduloase de la ANRP în care a fost arestată Alina Bica, fosta şefă a DIICOT şi amica Elenei Udrea. În dosarul Micosoft anchetatorii susţin şi că din verificarea extraselor de cont rezultă că, în mai 2012, Dinu Pescariu a efectuat o plată în sumă de 2,5 milioane de euro către Gheorghe Stelian, persoană implicată în proiecteimobiliare împreună cu Dorin Cocoş.
„În cursul anului 2010, o persoană din anturajul lui Gheorghe Stelian a preluat creanţa aferentă creditului de 3,26 milioane de euro contractat de Udrea Elena Gabriel la BRD-Group Societe Generale SA”, au mai scris procurorii în documentele citate.
În dosarul Bica, Gheorghe Stelian este ce care a beneficiat de o despăgubire de 61 de milioane de euro considerate frauduloasă de procurorii DNA.
Mediafax a scris că omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.
Procurorii DNA mai spun că din reţeaua de influenţă a lui Claudiu Florică mai făceau parte următoarele persoane
Dragoş Stan – administrator al firmei SCOP COMPUTERS SA (care avea ca principal obiect principal de activitate comerţul cu calculatoare, echipamente periferice şi software), căruia îi revenea rolul de a asigura un circuit al sumelor de bani care să permită plata unor comisioane către persoanele decidente prin înfiinţarea unor societăţi de tip Off – shore,
Khalil Abi Chahine — căruia îi revenea sarcina de a intermedia, direct sau prin intermediul altor persoane, relaţia cu Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI) şi Secretariatul General al Guvernului (SGG),
Culacov Nicolae Dan Constantin – administrator la OMNITECH TRADING SA, apropiat al ministrul Mihai Nicolae Tănăsescu, care a avut rolul de a obţine aprobările de la Ministerul Finanţelor Publice şi de a obţine scrisoarea de confort,
Ujeniuc Alexandru – administrator al SC Dim Soft SRL, care avea rolul de a sigura suportul tehnic necesar vis-a-vis de relaţiile îndelungate ale firmei cu Microsoft şi relaţionarea cu persoanele din conducerea Microsoft România, precum şi deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie plătite foloase unor funcţionari implicaţi.
Nicolaescu Dragoş – care trebuia să asigure suport tehnic, deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăţi către miniştrii sau funcţionarii implicaţi.
Pletea Florin – pentru suport tehnic şi deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăţi către miniştrii sau funcţionarii implicaţi.
Nouă miniştri urmăriţi penal de DNA în dosarul Micosoft
DNA susţine că miniştrii Dan Nica, Adrian Ţicău, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Serban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu şi Valerian Vreme sunt acuzaţi că ori au luat şpagă ori au făcut trafic de influenţă sau au comis abuz în serviciu în afacerea Microsoft.
Foto: Dan Nica
►Dan Nica este acuzat de de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Procurorii susţin că Nica ar fi cerut 20 de milioane de dolari mită de la compania Fujitsu Siemens Computers. Procurorii susţin că Dan Nica a primit o parte din bani în contul unor societăţi de tip off – shore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică. În schimbul banilor Nica ar fi favorizat Fujitsu Siemens Computers.
►Adriana Ţicău, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada iulie-decembrie 2004, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani. DNA nu precizează cuamntumul mitei primite de Ţicău.
►Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Este acuzat că a primit suma de 3.000.000 de euro, bani ce i-au fost viraţi într-o societate de tip off – shore, pentru a înlesni Asocierii D-CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, încheierea acordului cadru pentru 2009-2012 pentru achiziţia dreptului de utilizare produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare;
Foto: Gabriel Sandu
►Daniel Funeriu, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2009 – 2012, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, constând în aceea că ar fi semnat şi promovat spre aprobare „Nota privind licenţele Microsoft utilizate de către MECTS în şcoli”,
►Alexandru Athanasiu, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2003 – 2005, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Nu se precizează cuantumul mitei luate sau cerute.
►Mihai Tănăsescu, ministru al Finanţelor Publice în perioada 2000 -2004, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. DNA susţine că în luna iulie 2004, în contul personal al unei persoane din familia ministrului, a fost transferată suma de 82.000 euro, din contul unei firme din Liechtenstein, sub justificarea „inv directe ale nerezidenţilor in Romania – alte capitaluri – sectorul nebancar”.
►Serban Mihăilescu, ministru coordonator al SGG în perioada decembrie 2000 – octombrie 2003 şi în prezent senator în Parlamentul României, pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă, spălare de bani. A cerut 20 milioane dolari mită. Procurorii spun că a primit de la Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi de tip off – shore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică aferentă contractului încheiat cu Guvernul României .
►Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei şi Cercetării în perioada 28 decembrie 2000 – 19 iunie 2003, ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării în perioada 22 decembrie 2008 – 1 octombrie 2009 acuzată pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Ecaterina Andronescu a cerut mită de la companei SIVECO. Procurorii nu spun însă care a fost suma cerută sau primită.
Foto: Ecaterina Andronescu
►Valerian Vreme, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, în perioada septembrie 2010 – februarie 2012 şi în prezent deputat în Parlamentul României, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu
►Gheorghe Ştefan,primarul din Piatra Neamţ a fost şi el arestat în acest dosar fiin acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani. El este suspectat că ar fi primit 4 milioane de euro mită pentru a-şi folosi influenţa în favoarea Fujitsu Siemens Computers
Contractele cu Microsoft au început în perioada premieruui Năstase şi au fost prelungite aproape toate guvernele din ultimii 10 ani. Astfel că hotărârile de guvern prin care fost cumpărate licenţele poartă semnăturile foştilor premieri, Năstase, Tăriceanu, Boc şi a miniştrilor Comunicaţiilor, Finanţelor sau Educaţiei din acele guvernări.
LISTA DEMNITARILOR CARE AU SEMNAT CONTRACTELE MICROSOFT
Hotărârea de Guvern 1473 din 11 decembrie 2003. Semnatari: Adrian Năstase, secretarul de stat Adriana Ţicău de la Ministerul Telecomunicaţiilor, Eugen Bejinariu – SGG şi Mihai Tănăsescu ministrul Finanţelor.
Hotărârea de Guvern 470 este semnată de Adrian Năstase, Dan Nica -ministru al Telecomunicaţiilor, Euegne Bejinariu – SGG şi Mihai Tănăsescu de la Ministerul Finanţelor.
Hotărârea de Guvern 778/2004 semnată de Adrian Năstase, Alexandru Athanasiu Ministru al Educaţiei, Ministerul Telecomunicaţiilor:Silvia Adriana Ticau, Euegne Bejinariu – SGG şi Mihai Tănăsescu de la Ministerul Finanţelor.
Hotarârea de Guvern nr. 199/2008 semnată de către Călin Popescu Tăriceanu, Ilie Bolojan, Karoly Borbely- Ministerul Comunicaţiilor, Remus Procopie în calitate de secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Varujan Vosganian-ministrul Finanţelor de la acea vreme.
Hotarârea de Guvern nr. 634/2008 Semnată de Călin Popescu Tăriceanu, Constantin Teodorescu – secretar de stat, ministerul Telecomunicaţiilor, Varujan Vosganian -ministrul Finanţelor.
Hotarârea de Guvern nr.1193/2008 semnată de Călin Popescu Tăriceanu, Ministrul Comunicaţiilor- Karoly Borbely, Varujan Vosganian – ministrul Finanţelor.
Hotărârea de Guvern 1451/2008 semnată de Călin Popescu Tăriceanu, Ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei-Karoly Borbely, Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului, Anton Anton, Ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian.
Hotarârea de Guvem nr. 460/2009 semnată de Emil Boc, Gabriel Sandu-Ministrul Telecomunicaţiilor, Cristina Trăilă – ANRMAP, Dan Nica – vicepremier, Ministrul finantelor publice – Gheorghe Gherghina, secretar de stat.
