Micuţul a fost distrus când şi-a găsit broasca ţestoasă întinsă pe spate, nemişcată şi moartă, lângă lac.
Tatăl său a făcut tot ce i-a stat în puteri ca să-l consoleze:
– Nu plânge, fiule. Îi vom face o înmormântare frumoasă doamnei Broaşte Ţestoase. Îi vom face un sicriu frumos, pe care îl vom îmbrăca în mătase, după care îl vom ruga pe gropar să îi facă o piatră funerară, pe care să scrie doamna Broască Ţestoasă. Vom aduce apoi în fiecare zi flori proaspete la mormânt, şi vom face un mic gărduleţ în jurul lui..
Micuţul s-a şters la ochi şi a ascultat cu entuziasm noul proiect. Când toate pregătirile au fost gata, s-a format cortegiul funerar, alcătuit din tată, mama, servitoarea casei şi copilul. Cei patru s-au pus în mişcare solemn, îndreptându-se către lac, pentru a aduce corpul. Între timp însă, broasca a dispărut.
Subit, aceasta a apărut la suprafaţa lacului, înotând veselă. Micuţul s-a uitat la ea, dezamăgit, după care a spus:
– Haideţi s-o omorâm!
Nu de tine îmi pasă mie,
Ci de fiorul pe care mi-l dă faptul că te iubesc.
Autor text: Anthony de Mello
