Grecia are capacitatea sa dea jos cu sistemul financiar. O sa explic: daca Grecia nu mai recunoaste datoria si declara falimentul explicit, toate bancile care detin obligatiuni grecesti, trebuie sa inregistreze pierderile in contabilitate.
Avand in vedere sistemul (extrem de) fractrionar folosit de banci si faptul ca unele banci sunt deja la o ratie de 1:40 intre valoarea asseturilor si valoarea creditelor, defaltul Greciei va produce o reactie in lant. Bancile pe langa ratio-ul asset-uri / credite, mai trebuie sa indeplineasca si conditiile de capital, adica trebuie sa aiba x% din credite in bani lichizi. Volumul de lichiditate variaza cu volumul creditelor si al asset-urilor, in sensul ca daca bancile au investit in instrumente financiare si la un moment dat au nevoie de capital, pot sa vanda din acele instrumente pentru a indeplini conditia de capitalizare.
Prin urmare, in momentul in care un credit de 1 milion devine zero peste noapte, banca trebuie sa faca rost de alte 40 de milioane (acolo unde ratio-ul este 1:40) pentru a respecta regulamentele bancilor centrale si pentru a putea functiona in continuare. Fenonenu a decurs treptat in Romania, pe masura ce rata creditelor “nepeformante” crestea, adica pe masura ce oamenii nu isi mai plateau ratele, creditele respective erau trecute la pierderi si bancile trebuiau sa aduca de acasa bani pentru a indeplini conditiile de capital si expunere.
In Romania insa, instrumentele financiare nu sunt prea dezvoltate si nici nu stiu daca bancile au voie sa investeasca. In afara, multe banci nu stau pe lichiditatea in exces ci cauta sa o investeasca pe piatele financiare in cautarea de profituri. Profiturile din creditare sunt in multe cazuri infime, grosul profiturilor bancilor mari fiind din tranzactionare.
Sa revenimn insa la Grecia. Cand bancile europene vor trebui sa marcheze zxero creditele date Greciei, vor avea nevoie urgenta de capital pe care il vor face rost din vanzarea actiunilor si a produselor financiare in care investisera mai inainte. Se va produce prin urmare un exces de actiuni si alte instrumente care va da jos cu preturile si va produce un crash bursier, mai ales daca luam in considerare produsele derivative denumite de Warren Buffer: arme financiare de distrugere in masa. Aceste produse sunt pentru pietele financiare ce este benzina pentru foc: arse la foc mic, sunt bune si produc energie (profituri), la foc mare insa, explodeaza sistemul. Nu va mai plictisesc cu CDS-urile / asigurarile investitiilor, care si ele sunt tot un catalist care explodeaza cand preturile scad masiv in mod instant.
Singura garantie ar fi banca centrala si speranta ca BCE va oferi destula lichiditate bancilor incat sa nu fie probleme. Din pacate insa, riscul de pe pietele financiare este infim pe langa riscul unui bank run masiv in toata Europa. Factorul declansator va fi mai intai bank-run-ul din Grecia. Dupa ce vom vedea stiri cu oamenii stransi in fata bancilor in Grecia stand la coada sa traga cate 100E de la bancomat cum faceau cipriotii, cetatenii din tarile apropiate Greciei care procent datorie/PIB se vor gandi daca nu cumva urmeaza si randul lor si se vor gramadi sa retraga banii. Moment in care nici o garantie de la BCE nu ii va convinge.
Toate scenariile enumerate mai sus sunt bineinteles dependende de scala: in ce masura impactul va fi atat de puternic incat un crash sa poata avea loc si in ce masura un bankrun in Grecia se va extinde si in ceilalti porcusori. Pare 2012 rememorat. De data acesta insa vom avea cateva noutati notabvle: in primul rand, se creaza deja un conflict deschis intre Grecia si Germania (deja s-a inceput cu atacuri la persoana) si in al doilea rand, Fed-ul tocmai a inceput sa traga inapoi banii de pe piata, deci bani care sa fie pompati in piata la nevoie pentru a mentine preturile si a evita un crash, nu prea mai sunt venind de peste ocean. Din fericire insa BCE tocmai a anuntat programul de QE care porneste in martie. De aceea ma mira ezitarea grecilor care daca ar fi hotarati sa mearga pe default, trebuiau deja sa o faca.
