Ca și în dosarul „Flota”, Traian Băsescu a pus bazele devalizării CFR

Acte normative pentru delapidare

Aflat în fotoliul de ministru al Transporturilor până la data de 11 februarie 1998, dar și în perioada 17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999, Traian Băsescu a promovat în cabinetul României celebrele OUG nr. 12/7.07.1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, precum și Hotărârea nr. 585/1998 privind înființarea Societății de Administrare Active Feroviare SAAF – SA, prin reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române.

Astfel, prin respectiva ordonanță CFR a fost divizată în cinci societăți comerciale pe acțiuni, distincte, după cum urmează:
1. Compania Națională de Căi Ferate – „CFR”, care gestionează infractructura și patrimoniul auxiliar feroviar;
2. Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă – „CFR-Marfă”, pentru efectuarea transportului feroviar public de mărfuri;
3. Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători – „CFR-Călători”, pentru efectuarea transportului feroviar public de călători;
4. Societatea de Administrare Active Feroviare – „SAAF”, pentru administrarea excedentului de active rezultat prin divizarea SN CFR;
5. Societatea de Servicii de Management Feroviar – „SMF”, pentru asigurarea serviciilor financiar-contabile, gestionarea creditelor externe și asigurarea serviciilor juridice.

Iar ulterior, din SAAF s-a divizat Societatea Feroviară de Turism „SFT-CFR” SA, care a pierdut sau a vândut pe nimic o mulțime de valori imobiliare, printre care și Hotelul Astoria din București, de lângă Gara de Nord.

Liber la jaf din avuția națională

Potrivit hotărârii promovate de același Traian Băsescu se înființează SAAF SA, cu un capital social de 1.213.287.758.151 lei (aproximativ 136,7 milioane USD la vremea respectivă), pentru administrarea excedentului de active prin închiriere, leasing, vânzare și alte modalități de înstrăinare a patrimoniului. Mai exact: „Vânzarea excedentului de active, valorificarea la intern și la export a deșeurilor refolosibile rezultate din dezmembrări, demolări, casări de bunuri aflate în patrimoniu și alte activități proprii, cu acordul Ministerului Transporturilor”.

Cu alte cuvinte s-a dat liber la jaful de proporții din avuția națională, fără nicio jenă. Și, ca să nu bată la ochi, la art. 3 alin. 5) al Hotărârii nr. 585/1998 s-a prevăzut în bătaie de joc ca: „Sumele obținute din valorificarea activelor, după acoperirea cheltuielilor prevăzute în bugetul propriu de venituri și cheltuieli, vor fi utilizate pentru efectuarea de investiții necesare modernizării societăților comerciale rezultate din reorganizarea SN CFR”. De prisos să mai menționăm că SAAF n-a dat niciun ban celorlalte societăți, cheltuind adsolut totul, rămânând și în pagubă după ce numai în primii zece ani înstrăinase în mod dubios peste 80% din patrimoniu.

În zece ani s-a furat 80% din patrimoniu

Numai în perioada 1.10.1998 – 1.08.2008, SAAF a reușit performanța de a-și diminua patrimoniul până la valoarea de 24.398.623 RON, ajungând la 20,1% din capitalul social inițial. Iar la ultimul audit financiar din 31.12.2013 situația era și mai dezastruoasă: total capitaluri proprii 14.643.906 lei (14% din cel inițial) și pierderi de 2.884.637 lei. Catastrofa a fost posibilă în special sub miniștrii Traian Băsescu, promotor al acestei afaceri păguboase pentru stat și principal vinovat, Miron Mitrea, Gheorghe Dobre, Radu Berceanu și Ludovic Orban.

Până în august 2008 fuseseră vândute cu predilecție la fier vechi:
– 59.000 vagoane de marfă
– 1.800 vagoane de călători
– 825 alte tipuri de vagoane
– 348 locomotive electrice
– 983 locomotive diesel electrice
– 315 locomotive diesel hidraulice
– numeroase clădiri și terenuri, triaje, kilometrii de cale ferată, ateliere zonale de reparat material rulant cu utilajele și dotările respective, terminale dezafectate etc.

Ping-pong cu vagoane și locomotive

De menționat că, pentru a mai diminua paguba pusă la cale de Traian Băsescu, Miron Mitrea a reușit să mai ia de la SAAF următoarele active, redirecționându-le către:
– 19.000 vagoane de marfă – CFR Infrastructură;
– 1.500 locomotive diesel electrice și hidraulice – CFR Infrastructură;
– 1.500 vagoane de călători – CFR Infrastructură;
– 1.000 vagoane de marfă – CFR Marfă;
– Triajul Ciulnița – CFR Infrastructură;
– Triajul Videle – CFR Călători.

În anul 2003, din SAAF s-a divizat Societatea Feroviară de Turism (SFT) CFR SA, dar jaful a continuat, fiind preluate gratuit următoarele:
– 500 vagoane de marfă în circulație;
– 7 locomotive diesel electrice;
– parcul de material rulant de cale ferată îngustă (vagoane și locomotive);
– terminalele de transcontainere de pe toată rețeaua feroviară;
– atelierele de reparat vagoane din Roman și Tg. Mureș;
– numeroare clădiri și terenuri.
Valoarea totală a acestor active = 2,2 milioane RON.

Vinovații pot dormi liniștiți

Din 2013 SFT-CFR a intrat în insolvență, în prezent fiind condusă de un administrator special. Despre situația actuală a ceea ce a mai rămas din patrimoniul CFR, ZiuaNews a publicat, în ediția din 8 iulie 2014, un documentat articol intitulat „Zece mii de vagoane și locomotive CFR, dispărute când Traian Băsescu era ministru al Transporturilor”. În realitate, dezastrul este cu mult mai mare, însă nimeni nu știe cu exactitate la ce cote se ridică acesta. Și nici nu se dorește acest lucru, de vreme ce rapoartele Curții de Conturi a României sunt ignorate. Iar cu atât mai puțin se vrea identificarea și pedepsirea adevăraților vinovați de jafurile organizate la CFR, pe modelul patentat în Dosarul „Flota”.

http://www.ziuanews.ro/