un articol de Valentin Roman
Una dintre dezbaterile aprinse, ce durează deja de câteva decenii bune, s-a născut ca urmare a întrebării ”Cine este stăpânul de drept al pământului reprezentat de Israel?”
Pe baza considerentelor religioase și cultural-istorice, opiniile se împart în două tabere distincte: cei care susțin dreptul evreilor asupra Israelului, ca fiind pământul promis de Dumnezeu lui Avraam și descendenților acestora și cei care contesta descendența actualilor locuitori majoritari din Israel din evreii biblici, antici.
Dezbaterea, de o bună vreme încoace, naște pasiuni, conflicte ideologice, armate și politice cu reprecursiuni grave in Orientul Mijlociu.
Textele biblice afirmă că Dumnezeu a dăruit Israelul lui Avraam și seminției sale. Dar acum apare o problemă. Și este o mare problemă…
Știința, prin mijloacele moderne de cercetare a moștenirii genetice, a descendenței unui individ sau popor, dovedește că cei care se autodenumesc azi drept ”evrei”, nu au au absolut nicio conexiune istorică cu spațiul geografic pe care îl reclamă ca fiind moștenirea lăsată de înaintașii lor. Concret, cea mai mare parte a ”evreilor” de azi nu se pot identifica drept urmași ai lui Avraam.
Rezultă de aici, așa cum afirmă Texe Marss, că ”Israelul este populat astăzi cu 7 milioane și jumătate de impostori”.
Un studiu ADN efectuat în anul 2012 de Dr. Eran Elhaik (culmea!…un ”evreu”) alături de cercetători de la McKusick-Nathans Institute of Genetic Medicine și Johns Hopkins University School of Medicine, publicat de Oxford University Press și acceptat de Society of Molecular Biology and Evolution, relevă că ”ipoteza khazară”, teorie îndelung contestată de stăpânii actuali ai Israelului, este, din punct de vedere științific, CORECTĂ!
Ce susține, mai exact, ”ipoteza khazară”? Este afirmat faptul că genomul actual al ”evreilor” este, de fapt, un mozaic, un amestec, dezvoltat pe o descedență primară din khazari, nu din israeliții biblici.
Ca atare, ”evreii” de nu au nicio conexiune cu Avraam, ci mai degrabă cu regele khazar Bulan si supușii săi din Khazaria, un spațiu locuit în primele secole ale erei noastre de un amalgam de triburi și neamuri cu origine turcică, convertite la iudaism în secolul al VIII-lea d.Hr. După convertire, și-au însuțit numele de ”evrei”, deși nu exista, în rândul acestor indivizi, nicio legătură istorică sau sangvină cu teritoriul Israelului.
După prăbușirea politică și militară a statului khazar, în secolul XI, acești ”evrei” semi-nomazi, reprezentând peste 25 de grupuri etnice, au migrat cu precădere în Rusia, Polonia, Ungaria și Germania, iar urmașii lor sunt cei care, în baza unei identități autoatribuite și false,au populat agresiv teritoriul anticului Israel, însușindu-și, prin forță, stăpânirea acestuia.
Concluzionând pe marginea studiului la care a lucrat, Dr. Elhaik declara, pentru ziarul Hararetz, că ”variatele grupuri de ”evrei” din lume nu împărtășesc o conexiune sangvină certă, singurul element de genom oarecum comun fiind cel khazar”.
Luând în considerare cele de mai sus, afirmația ce s-a dorit foarte categorică și aparținând lui Netanyahu, care susținea că ”Dumnezeu a dat acest pământ străbunilor noștri israeliți” este una mincinoasă, iar dreptul de deținere a Israelului de către actualii ”evrei” nu are fundament istoric.
De precizat că rezultatele studiului efectuat de Dr. Elhaik nu vin decât să confirme o serie de studii anterioare, unul dintre ele fiind realizat de Dr. Ariella Oppenheim de la Hebrew University, care în anul 2001, concluziona că ”evreii” se trag mai degrabă din khazari decât din israeliții antici. Mai mult decât atât, Dr. Oppenheim afirma că mai degrabă se poate identifica o înrudire cu israeliții antici în rândul palestinienilor de astăzi.
