Cine dintre noi a auzit vreodatã pe bãncile scolii de Profesorul Luis Kervran ? Dar printre profesorii de chimie, medici sau nutriþioniºti?
Se pare ca nu prea multi, si nu ma mir: a fost un om care a descoperit ceva firesc, iar firescul nu face casa buna cu progresul afacerist al stiintei.
Despre Kervran:
http://en.wikipedia.org/wiki/Corentin_Louis_Kervran
Lucrarea sa Biological Transmutations:
http://jubilee101.com/subscription/pdf/Syntropy-Negentropy/Biological-Transmutation–72pages.pdf
Un citat ca aperitiv:
” Kervran “Un crab care tocmai tocmai îsi schimba carapacea mi-a fost adus de nepotii mei. L-am pus într-o gaura in nisip care avea ceva apa de mare. Peste 30 de ore avea deja o carapace de 350 de grame. Continutul de calciu al apei de mare este insa foarte mic, 0,042%. Insa apa de mare contine 0,5% magneziu si 0,05% potasiu care pot fi transmutate in calciu. In laboratorul din Roscoff s-a pus un crab fara carapace într-un bazin care continea apa din care a fost eliminat tot calciul. Crabul si-a format totusi o carapace noua.”
In 1962 cercetãtorul francez Luis kervran publica rezultatele cercetãrilor sale despre Transmutatiile Biologice
Este nominalizat la premiul Nobel…dar developarea descoperirilor sale era prea deranjanta pentru sistemul actual.
Cercetãrile sale demonstreazã ca Transmutatiile Biologice sunt pur si simplu datorate schimburilor de energie proprii fiintele vii – microbi, plante,animale.
Aceste Transmutatii Biologice explica multe dintre întrebãrile ramase in aer in domeniul agriculturii, biologiei si medicinei:
– Un pãmânt lãsat in repaus isi reface in câtiva ani rezervele minerale epuizate de recoltele precedente
– Hrisca cultivata pe pãmânt nisipos contine foarte mul calciu
– O gãinã poate produce oua cu coaja normala chiar daca li se da hrana cu un continut de calciu aproape egal cu zero.
– Un pui de gãinã contine la iesirea din gãoace de patru ori mai mult calciu decât continea oul dupã ouare ( experienta lui Prout -1822)
– Bobul de grau pierde in timpul germinãrii potasiu pentru a-si mari considerabil calciul.
– Un crab prizonier într-un acvariu cu apa de mare isi reface rapid carapacea desi continutul de calciu al apei de mare este insa foarte mic: 0,042%.
Rãspunsul Profesorului Kervran la aceste enigme ale naturii a fost urmãtorul:
Microorganismele sunt capabile, prin enzimele digestive sa opereze schimbãri chiar la nivelul nucleului atomilor. Într-o reactie chimica simpla intre doua substante chimice, integritatea atomilor este respectata. Insa in sânul materiei vii, insasi structura intima a nucleului atomului variazã sub impulsul energiei de slaba intensitate furnizata de enzimele specializate.
Si acest proces se întâmplã cu o naturalete debordanta.
Toate elementele au compozitia atomica formata din particule elementare (protoni, neutroni, electroni), iar numãrul electronilor stabileste ordinea in tabelul periodic al elementelor.
Elemente Simbol Nr de protoni Nr de neutroni Masa atomica
1 Hidrogen H 1 0 1
2 Heliu He 2 2 4
3 Litium Li 3 4 7
4 Beriliu Be 4 5 9
5 Bor B 5 6 11
6 Carbon C 6 6 12
7 Azotul N 7 7 14
8 Oxigen O 8 8 16
9 Fluor F 9 10 19
10 Neon Ne 10 10 20
11 Sodiu Na 11 12 23
12 Magneziu Mg 12 12 24
13 Aluminiu Al 13 14 27
14 Siliciu Si 14 14 28
15 Fosfor P 15 16 31
16 Sulf S 16 16 32
17 Clor Cl 17 18 35
18 Argon A 18 22 40
19 Potasiu K 19 20 39
20 Calciu Ca 20 20 40
Pentru aprofundarea subiectului aveti: http://www.e-scoala.ro/referate/chimie_atom.html
Dupã cum puteti observa, unele elemente având acelasi numãr de neutroni, nu sunt separate decât de un proton:
– Borul de carbon / Florul de neon / Fosforul de de sulf / Aluminiu de siliciu / Potasiu de calciu. Ori aceasta diferentãde un proton corespunde cu masa atomica a hidrogenului, de unde si posibilitatea ca pasajul intre aceste elemente sa se facã cu un schimb mic de energie. Aceste transformãri biologice sunt foarte curente in natura :
EX : Simbol Nr de protoni Nr de neutroni Masa atomica
Potasiu K 19 + 20 + 39+
+
Hidrogen H 1 0 1
=
Calciu Ca = 20 = 20 = 40
Asadar Transmutarea Biologica se face prin cumulul exact al masei atomice,
Pe temeiul acestor observatii, Profesorului Kervran a enuntat cele 5 legi ale Transmutatiilor biologice:
1. Transmutatiile Biologice se fac cu echilibrul exact al maselor atomice :
Fiecare element are propria sa masa atomica. Hidrogenul este primul element cu masa atomica 1,0079. Calciul este al 20-lea element cu masa atomica 40,078.
Pentru ca o transmutatie biologica sa se realizeze masele atomice trebuie sa fie echilibrate. Exemplu : Si (28) = C (12) + O (16)
2. Transmutatiile Biologice se fac cu echilibrul numãrului de electroni :
Ordinea in Tabelul periodic al elementelor este data de numãrul electronilor;
Nr. protonilor= Nr. sarcinilor nucleare =Nr. electronilor = Nr. de ordine.
Primul din tabel – hidrogenul H, are 1 electron care circula in jurul sau, iar Calciul Ca are 20.
Pentru ca o transmutatie biologica sa se realizeze numãrul electronilor trebuie sa fie exact.
Exemplu : Si (14) = C (6) + O (8)
3. Transmutãrile Biologice implica neapãrat deplasarea in plus sau minus a unuia dintre urmãtorii atomi: hidrogen (H), de oxigen (O), carbon (C) sau litium (Li).
Acestia sunt considerati elemente Pivotante. In exemplele 1 si 2 se regãseste aceasta lege.
4. Transmutãrile Biologice se fac plecând de la elemente naturale stabile si au ca rezultat alte elemente naturale stabile.
Exemple : Chiar daca Si cu 14 protoni + H cu 1 proton = P cu 15 protoni, aceasta combinatie nu poate face obiectul unei Transmutatii Biologice, întrucât masa atomica a P este 31 si nu 29 . S-ar obtine in acest caz un isotop stabil de fosfor si infirmarea celei de-a patra Legi.
Nr Simbol Nr de protoni Nr de neutroni Masa atomica
14 Siliciu Si 14 + 14 + 28
1 Hidrogen H 1 0 1
15 Fosfor P =15 16 31
5. Transmutatiile Biologice se realizeazã cu un transfer slab de energie si doar in prezenta enzimelor specializate. Este absolut necesara prezenta uni enzime specifice pentru realizarea acestor reactii.
Aceasta lege explica de ce Transmutatiile Biologice se realizeazã doar in organismul fiintele vii – microbi, plante, animale si nu spontan, printr-un hazard nefast intre aceste elemente.
Lucrãrile lui Kervran deschid perspective enorme in domeniul agriculturii, biologiei si medicinei. Cert , este important sa furnizezi unui organism o varietate de alimente pentru
necesarul de minerale si vitamine. Dar se ignora insa capacitatea organismelor vii sã-si realizeze propriile minerale si oligoelemente, specifice naturii si mediului lor.
Transmutatiile biologice fac apel ca elemente pivot la hidrogen, carbon si oxigen.
De aceia Vitamina C (C6 H8 O6) si glucozã (C6 H12 O6) care contin toate aceste trei elemente sunt vitale in existenta fiintelor vii
Printre toate elementele constitutive ale Vietii, magneziul are un rol central :
– Cu siliciu si potasiu se poate obtine calciu, doar magneziul participa la fabricarea fosforului si a calciului.
– Este biocatalizatorul polivalent al tuturor transformãrilor puse la dispozitia omului de energia solara.
– Este esential in formarea acidului dezoxiribonucleic ADN, ca si conductor al spiralelor cromozomice, si veriga importanta in transmiterea energiei.
– Intervine in properdina sangvina, sediul imunitãtii naturale si joaca un rol cheie in preventia si vindecarea a nenumãrate afectiuni :
http://abcul.sanatatii.ro/indreptar-de-sanatate/35-clorura-de–magneziu
– Fiind foarte hidrosolubil, poate interveni imediat in orice parte a organismului datorita regulatorului energetic al organismului: Apa
Extrase din cartea lui Kervan:
“In 1856 Lawe si Gilbert au constata ca cenusa plantelor pe care s-a folosit ca îngrãsãmânt magneziu, continea mult mai putin magneziu decât plantele la care nu s-a folosit”
“In anul 1918 Osborne und Mendel au facut experimente foarte precise pe sobolani. Experimentul pe sobolani arata ca magneziul este mentinut constant in organismul acestora…independent de magneziul continut in hrana, indiferent de vârsta sobolanilor”.
Kervran a fost trimis in Sahara ca sa facã bilantul de magneziu lucrãtorilor de la sondele de titei. S-a calculat timp de 6 luni diferentã dintre cantitatea de magneziu din alimente si cea eliminata de muncitori. Bilantul a iesit negativ, rezultând o cantitate de magneziu eliminata mai mare decât cea consumata, lucru influentat de temperatura externa.
In luna aprilie bilantul a fost -2mg, in luna mai -107mg, in luna iulie -180mg, la începutul lunii septembrie, când a fost cel mai cald bilantul a fost -220mg. Dupã ce s-a rãcit vremea, in a doua jumãtate a lui septembrie bilantul la magneziu a scãzut la -75mg.
Armata franceza a mai fãcut un experiment care a durat 8 luni si care a confirmat datele din primul experiment. In medie s-a eliminat cu 80% mai mult magneziu decât a fost introdus prin alimentatie si apa. In acelasi timp cantitatea de sodiu eliminata a fost mult mai mica decât cea din alimentatie, ceea ce arata ca a avut loc reactia Na(11)+ H(1) = Mg(12) pentru a produce magneziul din sodiu.
Kervran “Un crab care tocmai tocmai îsi schimba carapacea mi-a fost adus de nepotii mei. L-am pus într-o gaura in nisip care avea ceva apa de mare. Peste 30 de ore avea deja o carapace de 350 de grame. Continutul de calciu al apei de mare este insa foarte mic, 0,042%. Insa apa de mare contine 0,5% magneziu si 0,05% potasiu care pot fi transmutate in calciu. In laboratorul din Roscoff s-a pus un crab fara carapace într-un bazin care continea apa din care a fost eliminat tot calciul. Crabul si-a format totusi o carapace noua.”
Un studiu fãcut de D. Bernard a arãtat ca lipsa de magneziu din hrana duce la scãderea calciului din sânge pana se ajunge la spasmofilie. Administrarea de calciu nu duce la mãrirea calciului din sânge, ci doar administrarea de magneziu. In general se administreazã clorura de magneziu.
Studii fãcute pe sobolani au arãtat ca eliminarea magneziului din hrana sub 2,5 mg pe 100g de hrana duce la o blana proasta si la pierderea parului de pe coada. Oamenii au nevoie de mult mai mult magneziu atunci când mãnâncã carbohidrate (zahar, cereale).
Experimente pe soareci care au primit clorura de magneziu in hrana au arata ca acestora le creste atât nivelul de calciu cat si cel de fosfor, conform reactiei Mg(12) + Li(3) = P(15). Deci din magneziu corpul poate produce nu numai calciu ci si fosfor. Fosforul este necesar la procesele legate de nervi si lipsa lui duce la dereglãri nervoase.
De ce exista lipsa de magneziu si cum ne putem stopa carenta in magneziu
Solurile sunt secãtuite de magneziu datorita faptului ca in agricultura se folosesc îngrãsãminte cu potasiu, azot si fosfor care fac planetele sa nu mai asimileze suficient magneziu din sol.
Magneziu este continut cel mai mult in coaja cerealelor, in nuci, in alune, in cacao si mai putin in legume. Fructele uscate, in special curmalele si migdalele, contin mult magneziu. Nevoia de magneziu a unei unei gravide si a unei femei care alãpteazã este mult mai mare si suplimentarea zilnica in magneziu duce la asigurarea unei alãptãri optime.

Entitatea Genetica nu transmuta elementele, Ea le aduce pur si simplu din „alte locuri” unde se afla din abundenta prin intermediul singularitatilor (gaurilor de vierme) din centrul fiecarui atom.
Explicatia cu transmutatia este data in lipsa abilitatii de a aprofunda un adevar mult mai imens decat capacitatile mentale ale cercetatorilor. In spatiul imaterial (vid), sau „matter prima”, exista toate elementele din toate lumile in existenta, dar in stare de „potentialitate”.