*Nu datorita roboticii vom deveni mutanţi, ci datorita alimentaţie.
Iradierea alimentelor, oficial numita „ionizare”- este un procedeu utilizat pentru pentru decontaminarea alimentelor, încetinirea coacerii, inhibarea încolţirii si prelungirea duratei de conservare . Consista in supunerea produselor pe care le aveţi in „SuperMarket” la un fascicol de raza Gama cu Cobalt 60, sau chiar si Cesium137. Se mai utilizează si un fascicol de electroni de mare intensitate.
Este vorba despre o tehnologie nucleara pusa in practica cu ajutorul unor instalaţii specifice. Motivul invocat in favoarea acestei tehnici este cel al cel al limitării substanţelor chimice in procesul de conservare a produselor. Este mai simpla ca congelarea si mai economica decât substanţele chimice.
Iradierea permite un tratament rentabil pentru nenumăratele produse care se plimba printre continente, ceea ce o face inconturnabila pentru economia actuala mondializata.
Drumul spre iad este pavat cu intenţii bune. Exemplu : http://potato.ro/_publicatii_files/SesiuniAnula/Prezentari%20sesiunea%20stiintifica%202011/14.00%20EDU%20F%20V.pdf
O tehnologie cu un risc ridicat.
Iradierea nu duce la o contaminarea radioactiva a produsele alimentare , dar provoacă o pierdere de vitamine si prezintă riscuri de cancerogeneza si mutaţii Adn pentru consumator datorita proliferării radicalilor liberi si a unor moleculelor mutante in alimentul iradiat.
Echilibrul biologic al alimentului iradiat fiind fragilizat, agenţi patogeni se pot developa mai repede întrucât „concurenţii lor” au fost eliminaţi .
Iradierea la care sunt supuse numeroase alimente: picioruşele de broască la raze gama, aripile de pui la cobalt 60, căpşunile şi caisele la cesium 137 ( cobaltul 60 şi cesium 137 sunt amândouă elemente radioactive). Nu trebuie confundat insa « aliment iradiat » cu « aliment contaminat » . Acesta din urma presupune ca particule radioactive sunt conţinute in aliment.
Farfuriile noastre sunt aşadar pline de produşi chimici, alimentele sunt adesea iradiate, totul se scaldă în câmpuri electromagnetice nocive născute din modernismul menajer. Pentru a perfecţiona normele sanitare, a răspunde regulilor de marketing, a calibra, a conserva alimentele şi pentru propriul nostru ,,confort”, pur şi simplu am făcut ca apa, aerul, solul şi tot ceea ce consumăm să devină insalubre.
Partizanii iradierii alimentelor o prezintă ca pe o soluţie miracol contra bolilor de origine alimentara: salmoneloza, E.Coli. etc…
Exista insa dezavantaje care surclasează cu mult avantajele:
– Iradierea distruge o mare parte din vitaminele, proteinele si acizii graşi esenţiali din alimente. S-a constatat distrugerea a pana la 80% din Vitamina A conţinută in oua si pana la 48% din antioxidantul beta caroten conţinut in sucul de portocale.
ref 11,12
– Iradierea este folosita in exces pentru a prezerva aspectul unor fructe si alimente care erau deja la limita degradării. Ori unele bacterii sunt utile pentru ca semnalizează consumatorului deteriorarea alimentului prin aspect si miros. Deci alimentele iradiate pot fi degradate fara sa le putem recunoaşte.
ref :5,6
– Iradierea poate modifica gustul, mirosul si aspectul unui produs. Ca atare, aceste funcţii de recunoaştere ale organismului nu mai sunt un reper viabil in stabilirea necesitaţilor nutritive specifice fiecărei persoane.
ref 15,16,17
– Au fost ignorate deliberat noua amendamente esenţiale care dovedeau ca iradierea nu este o metoda viabila in conservarea alimentelor.
. Ref13,14
– Unul din radicalii liberi formaţi in urma iradierii este numit 2-ACBs. Astfel, animalele de laborator hrănite cu alimente iradiate pe perioada lunga, dezvoltă numeroase boli genetice, boli de reproducere, malformaţii si mortalitate precoce.
Ref 7,8,9,10
– Utilizarea acestui procedeu permite dezvoltarea unei economii mondialiste in favoarea marilor companii, fara a se tine cont de interesele micilor agricultori si de sănătatea populaţiei
Ref .1,2,3,4
Într-un studiu publicat de către cercetătorii germani si francezi s-a stabilit ca o substanţă formata in urma iradierii alimentelor, numita 2-dodecyclobutanone, poate perturba grav metabolismul cobailor.
(Delincée, H. and Pool-Zobel, B. « Genotoxic properties of 2-dodecyclobutanone, a compound formed on irradiation of food containing fat » Radiation Physics and Chemistry, 52:39-42, 1998)
Referinte
1. A Broken Record: How the FDA Legalized – and Continues to Legalize – Food Irradiation Without Testing it for Safety. Washington, D.C.: Public Citizen, Cancer Prevention Coalition, Global Resource Action Center for the Environment, Oct. 2000.
2 . Kesavan, P.C., Swaminathan, M.S. “Cytotoxic and mutagenic effects of irradiated substrates and food material.” Radiation Botany, 11:253-
181, 1971.
3. Schubert, J. “Mutagenicity and cytotoxicity of irradiated foods and food components.” Bulletin of the World Health Organization, 41:873-904,
1969.
4. Spiher, A.T. “Food Irradiation: An FDA Report.” FDA Papers, Oct.
1968.
5. Nestor, F. and Hauter, W. The Jungle 2000: Is America’s Meat Fit to Eat? Washington, D.C.: Government Accountability Project, Public Citizen, Sept. 2000.
6. Piccioni, R. “Food irradiation: Contaminating our food.” The Ecologist,
18:2:48-55.
7 Delincee, H. and Pool-Zobel, B. Genotoxic properties of 2- dodecylcyclobutanone, a compound formed on irradiation of food containing fat. Radiation Physics and Chemistry, 52: 39-42, 1998.
8. Delincee, H. et al. Genotoxicity of 2-dodecylcyclobutanone. Food
Irradiation: Fifth German Conference, Karlsruhe, November 11-13,
1998.
9. Delincée, H. et al. “Genotoxicity of 2-alkylcyclobutanones, markers
for an irradiation treatment in fat-containing food – Part I: cyto- and genotoxic potential of 2-tetradecylcyclobutanone.” Radiation Physics and Chemistry, 63:431-435, 2002.
10. D. Burnouf, H. Delincée, A. Hartwig, E. Marchioni, M. Miesch, F. Raul, D. Werner (2001), Etude toxicologique transfrontalière destinée à évaluer le risque encouru lors de la consommation d’aliments gras ionisés – Toxikologische Untersuchung zur Risikobewertung beim Verzehr von bestrahlten fetthaltigen Lebensmitteln – Eine französisch-deutsche Studie im Grenzraum Oberrhein, Rapport final d’étude Interreg II, projet N° 3.171. BFE- R—02-02, Federal Research Centre for Nutrition, Karlsruhe, Germany.
11. FDA Memorandum, from Kim Morehouse, Ph.D. to William Trotter, Ph.D. April 11, 2000.
12. FDA Memorandum, from Antonio Mattia, Ph.D. to William Trotter,
Ph.D. Nov. 2, 1999.
13. Op. cit, Note 1.
14. Bad Taste: The Disturbing Truth About the World Health Organization’s
Endorsement of Food Irradiation. Washington, D.C.: Public Citizen, October 2002.
15. Webb, T. et al. Food Irradiation: Who Wants It? Rochester, Vermont: Thorsons Publishers, 1987.
16. Huang, S. et al. “Effect of electron beam irradiation on physical, physicochemical and functional properties of liquid egg during frozen storage.” Poultry Science, 76:1607-15, 1997.
17. Wong, Y.C. et al. “Comparison between irradiated and thermally pasteurized liquid egg white on functional, physical and microbio-
logical properties.” Poultry Science, 75:803-808, 1996.
19 “Last radioactive capsules taken from DeKalb plant.” Macon Telegraph, Nov. 20, 1990.
In U.E , doua directive (1), emise in 1999, determina lista produselor pentru care iradierea este permisa cu obligativitatea consemnării pe eticheta:
– ierburi aromate uscate, cereale si condimente vegetale
– ceapa , usturoiul, legume si fructe seci, mulsi si germeni de cereale
faină de orez , guma arabica , pasări si broaşte , creveţi
– ovalbumina, sângele si plasma.
Aproape jumătate din statele Europene nu au întreprins controale de determinare a iradieri produselor proprii sau a celor din import. In statele care aplica aceste controale, s-au detectat in 2005 produse iradiate ilegal sau peste normele in vigoare. Progresia este de 1,4% pe an. Produsele din Asia nu sunt testate integral, desi nici o unitate de iradiere asiatica nu a fost agreată de către U.E.
In 2006, Franţa a testat doar 105 eşantioane fata de 4000 in Germania. Procentul de produse neconforme a fost de 10%.
La nivel internaţional, Codex Alimentarius (3) a autorizat in 2003 ( prin FAO si OMS) iradierea tuturor produselor. Baza normativa a fost stabilita pe baza rapoartelor comisiei mixte FAO/AIEA/OMS, l’AIEA, care are de fapt rolul promovării uzajului pacific al energiei nucleare(4) ! Simultan , OMS a dat un aviz favorabil pentru iradierea TUTUROR TIPURILOR DE ALIMENTE, fara ca agenda de cercetare definita iniţial in 1961 de către l’OMS, l’AIEA si FAO sa fie respectata.
Rezultatul avizului favorabil din Codex alimentarius pentru iradierea produselor alimentare la nivel mondial provoacă o presiune enorma asupra tarilor din U.E, caci sunt expuse la sancţiuni in fata ORD pentru refuz de produse iradiate. De aceia nici nu se efectuează controale metodice.
Lobby-uri foarte bine organizate.
Asociaţia internaţională pentru iradiere (5) , (International Irradiation Association, IIA),are AIEA printre membri ei, împreună cu întreprinderi specializate material de iradiere, consultant, furnizori de diverse accesorii. Consiliul international pentru iradierea alimentelor (6) (ICFI), a fost crea ca un ONG international care sa ofere un spatiu dedicat promovării informaţiilor „stintifice” legate de iradierea alimentelor. Obiectivul acestui ONG este ca iradierea alimentelor sa intre in uzualul tehnicilor de conservare, iar consumatorii, responsabilii politici si mediile de informare sa accepte iradierea ca pe un mod de conservare principal.
Aproape 60 de tari autorizează iradierea alimentelor
U.S.A încurajează agest procedeu prin acordarea de ajutor tehnologic la construcţia in tarile in curs de dezvoltare; a fost creata o organizaţie dedicata acestui lobbying : Framework Equivalency Work Plan (FEWP).
FDA american a promovat înlocuirea termenului *iradiat* cu termenul *pasteurizat*
Sloganul umanitar al acestor ONG-uri pretinde ca acest procedeu de conservare permite Tarilor din Sud o developare mai rapida, prin majorarea exporturilor . Aceasta logica mondialista nu tine cont de echilibrarea raportului producţie /consum si import /export la un nivel naţional si nici de avizul defavorabil al consumatorilor (7) .
Legenda prescurtări :
* AIEA : Agentia internationala de energie atomica
* DGCCRF : Directia generala a concurentei, consumatiei si represiuniinfraudelor.
* FAO : Organizatia Natiunilor unite pentru alimentare si agricultura.
* FDA: Food & Drug Administration- Agentia de securitate sanitara pentru alimente si medicamente.
* OMC : Organizatia mondiala a comertului.
* OMS : Organizatia mondiala a sanatatii.
* ORD : Organul de,reglare,a,diferendelor ( in cadrul OMC)
Referinte:
* (1) Directivele 1999/2/CE si 1999/3/CE du Parlamentului european din 22 .02. 1999
* (2) AMAP Asociaţia pentru menţinerea unei agriculturi ţărăneşti , http://alliancepec.free.fr
* (3) Norme generale Codex pentru produsele alimentare iradiate, codex stan 106-1983, rev. 1-
* (4) De nombreuses organisations dénoncent les accords entre l’OMS et l’AIEA : http://www.independentwho.info
* (5) http://www.doubleia.org
* (6) Le site http://www.icfi.org este momentan indisponibil
* (7) FDA american preconizează înlocuirea termenului *iradiat* cu termenul *pasteurizat*
* (8) Collectif français contre l’irradiation des aliments – http://www.irradiation-aliments.org c/o Action Consommation – 40 rue de Malte – 75011 Paris – T/F : 01 48 05 86 81
