GALERIE FOTO Aprilie 1932, în București. Cum arăta oraşul afectat de Marele Crah din 1929

Care este primul lucru la care vă gândiţi când vine vorba de Bucureştiul interbelic? Cei mai mulţi dintre noi asemuiesc oraşul cu „Micul Paris”. Realitatea este însă că România era afectată de marea criză ce începuse în 1929, iar majoritatea românilor din acea perioadă trăia în sărăcie. [P] Maria, Regina României. Jurnal de Război, ediție integrală, necenzurată – comanda online Criza anilor ’30 a fost simţită şi în România, unde preţurile produselor autohtone au scăzut cu până la 60%, iar falimentele din toate ramurile industriei s-au ţinut lanţ Bucureştiul interbelic a fost imortalizat în multe imagini de fotograful Willy Pragher. Născut la Berlin, Pragher s-a consacrat ca fotograf profesionist surprinzând realitatea societăţii interbelice din Bucureşti. Timpul pe care l-a petrecut în ţara noastră a generat nu mai puţin de 12.000 de fotografii păstrate în prezent la Arhivele Statului din Freiburg. Bucureştiul abia se reorganizase administrativ, se demolează, se asanează şi se construieşte după principii moderne, se ridică clădiri înalte şi se amenajează parcuri noi. În lumea mahalalelor, în zona halelor şi a Pieţii Bibescu, pe cheiul Dâmboviţei, la Obor sau în cartierul evreiesc, lumea era săracă, uliţele şi străzile pline de noroaie, se spălau rufe în apa Dâmboviţei, şi erau oameni care trăiau cu ce se găsea la groapa de gunoi din spatele cimitirului Bellu, numită Valea Plângerii.