Acest acord comercial, TTIP, ar trebui in mod normal, dupa cum arata designul lui, sa aduca prosperitate celor doua parti, sa reduca somajul in ambele economii, incluzind Canada in partea nord americana.
In acelasi timp si cel mai important, acest acord ar trebui sa restaureze INCREDEREA in economia UE si a celor doua state de partea cealalta a Atlanticului, ca creeze prin mecanismele dezvoltate, increderea potentialilor parteneri externi pactului si sa creeze o comunitate transatlantica.
Foarte multi cititori, panicati de eventualitatea semnarii finale a acestui acord si efectele lui, ma intreaba: Se poate intimpla asa ceva?
Pai, eu zic ca nu se poate ca doi soti sa fie intr-o relatie buna si sa dezvolte o familie sanatoasa din moment ce fiecare doreste sa aiba avantaje in urma generarii in familie a unor mecanisme artificiale de functionare, din care fiecare doreste sa fie cit mai efficient pentru el insusi.
In cazul de fata, eu cred ca cea mai mare problema este : EURO, moneda Zonei euro si DOLARUL, moneda americana, la care Canada nu prea are „multe de spus”.
Dar cea mai mare si de luat in seama problema, este si va fi euro, datorita eterogenitatii si lipsei de disciplina financiara si fiscala a batrinului continent.
De ce este euro o mare problema? Din cauza manipularii lui de catre BCE, in mod artificial si pierderii controlului sau valoric, datorita tarilor membre ale caror economii functioneaza dupa alte principii fiecare.
In ultimii treizeci de ani, America a acceptat manipularea mai mltor monezi in cadrul schimburilor cu partenerii ei comerciali. A acceptat o manipulare de proportii venita din partea Chinei, care a fluctuat yuanul si inca o mai face, dar SUA a acceptat, atita timp cit marile ei corporatii au de cistigat chiar si cu aceasta manipulare pe “tapet”, de care sint constienti, avind in vedere ca aceste corporatii au inregistrat profituri uriase, au platit ceva taxe, au tinut populatia in pozitie favorabila clasei politice prin desfacerea pe piata a lucrurilor ieftine, fara ca oamenii sa ceara salarii prea mari si au oferit o structura de consum controlata pe toate palierele. Partemerii asiatici au construit in acest fel, un surplus major in contul lor curent prin presiunea preturilor impuse, extrem de mici in raport cu dolarul.
In ultima prioada vedem acelasi fenomen inregistrat in cadrul UE, zonei euro si mai ales atitudinii BCE si ne intrabam in noul context: poate xista aceasta manipulare monetara intr-un acord de free trade? Se pare ca nu.
Se poate renunta la o manipulare a monedelor intre cele doua parti, in conditiile in care economiile lor sint la pamint, iar SUA a cistigat de-a lungul zecilor de ani doar din speculatii?
Va putea darima Administratia Americana, cladirea Wall Street-ului si sa faca in asa fel incit SUA sa coboare in economia reala mondiala? Nici asta nu are cum sa se poata. Si atunci ce ramine de facut? Mai nimic, iar sistemul este in colaps evident, neputind sa renunte chiar la axa lui “functionala” si anume SPECULATIILE.
Intradevar, cea mai mare parte a „specialistilor” din Congresul American, deja cer in mod insistent ca Europa sa se angajaeze ca nu va manipula moneda ei, euro, in cadrul acestui acord comercial Transatlantic.
Dar americanii, nu spun nimic despre ei si sacii de dolari pe care ii are in circulatie peste tot si nici de multinationalele lor, care pot cu acesti bani tipariti, sa dezechilibreze orice piata si nici de dinamica tiparnitei de bani…
Daca mergem pe cealalta coasta a SUA si Canada, vedem un alt acord comercial, si anume TPP(Trans Pacific Partnership), un mega acord regional, care include 12 tari, si pentru care, acelasi Congres American a cerut sa se prevada interzicerea totala a manipularii monedelor nationale.
Ce ziceti de tupeu american si modul cum vor sa cistige, prin minciuni si control cu factori externi sau chiar interni, mascati?
Pina nu demult, auzeam de manipularea monedei, numai in relatia cu China, fenomen care a inceput sa nu le mai convina americanilor, pentru ca globalizarea si rezervele fabuloase ale chinezilor, in dolari, fac in asa fel incit controlul sa fie la indemina asiaticilor. Dar cine este de vina? China nu este parte a TPP si probabil ca nu va fi curind, pentru ca ii convine sa cistige din celelalte econmii asiatice care sint sub controlul ei, mai mult sau mai putin si sa faca jocul de afara.
Dar, ceea ce multi nu stiu si nici nu se publica, este ca NU China este tara cu cel mai mare surplus in contul curent, ci… Zona Euro, unde acest surplus este de 300 de miliarde de dolari, cu 50% mai mare decit al Chinei… in Decembrie 2014 !!
Ratiunea pentru care exista acesta disfunctionalitate este simpla: expansiunea monetara in cadrul UE si zonei euro, care conduce la deprecierea monedei, este singura unealta valabila si la indemina a BCE pentru a marii competitivitatea produselor tarilor din uniune cum ar fi Grcia, Italia, Portugalia si Franta.
Asadar, deficitul de cont current, in partea de sud est a zonei euro a disparut sau s-a diminuat considerabil, in timp ce surplusul de cont curent la indemina economie germane a crescut, cauzind pe ansamblul economiei zonei euro si UE, un surplus in crestere nejustificata, sub conducerea centralizata a BCE.
Problema in Europa, care confrunta BCE, este la fel de simpla si arata ca euro ramine prea puternic pentru economiile sudice ale zonei euro si mult prea slab pentru Germania.
In timp ce se permite aprecierea euro peste anumite limite, functie de preferintele germane, s-ar reduce surplusul de cont curent si se va ajunge la o situatie si mai dificila in economiile sud euroepene din zona euro, care in final ar duce la o atitudine si mai puternic anti europeana a populatiilor acestor tari si exacerbarea miscarilor de extrema dreapta, care ar putea capta si mai multa atentie…
Pe alta parte, dezchilibru poate fi redus, daca Germania ar creste cheltuielile lor pentru infrastructura si ar permite salariilor sa creasca mai rapid. Dar pentru cei mai multi germani, pare sa nu fie o optiune favorabila, daca ne gindim ca 63% din exportul german merge in tarile din afara UE, iar debalansarea convine de minune germanilor, ei trebuind sa intre in competitie cu alte tari, din afara UE, caz in care fluctuatia controlata a mondei euro, poate fi un factor de natura sa ii puna pe nemti in pozitie favorabila.
Daca germanii ar fi avut peste 85% din export destinat tarilor din UE si zona euro, situatia ar fi fost total diferita si se putea cere stabilitate monetara, dar asa…
Un alt aspect ar fi transferul de valoare in cadrul uniunii, care ar trebui sa imbunatateasca competitivitatea produselor tarilor in dificultate, dar dupa cum observam, Germania si Italia au invatat lectia prin care, stimulind economiile periferice necompetitive, nu s-a justificat economic si debalansarea a fost si mai mare si acesta este unul din aspecte pentru care Grecia va iesii din zona euro cit de curind, nemaifiind prea multe de facut…
Pe de alta parte, in ciuda chelutielilor facute din banii contribuabililor europeni, care reprezinta peste 16% din PIB ul regional din sudul Italiei si peste 25% din PIB-ul regional din estul Germaniei, cu toate aceste cheltuieli enorme, atit Italia cit si Germania, au cistigat extrem de putin, deci cheltuielile in aceste zone defavorizate economic nu au fost eficiente.
Gindindu-ne economic la faptul ca zona euro nu va putea furniza la nesfirsit fonduri economiilor necompetitive sau facute sa fie necompetitive de „capii” zonei euro, strategia de transfer a bogatiei va fi greu de crezut ca va functiona si va continua, ceea ce va duce inevitabil la necesitatea manipularii monedei euro, fara de care Germania si tarile exportatoare ar avea masiv de suferit.
Deci dezechilibru zonei euro va exista pentru o perioada destul de lunga, poate pina la terminarea acestei uniuni fara relevanta economica, iar deprecierea strict necesara a monedei, practicata de BCE, va aduce in continuare un surplus de cont curent care la rindul lui va debalansa si mai mult economia zonei.
Manipularea monedei, in cel mai smplu mod de a intelege si cel mai eficient, reprezinta orice interventie intentionata care rezulta in deprecierea monedei si un substantial surplus al contului curent, exact ceea ce BCE face de o perioada destul de lunga.
Este mai mult ca sigur ca BCE, in cadrul structurii actuale ale zonei euro, nu va avea cum sa renunte la aceasta politica monetara de manipulare, ceea ce va crea tensiuni majore intre UE, pe de-o parte si Canada si SUA, de cealalta parte, amplificind luptele politice in Congresul American, cu repercursiuni majore in alegerile viitoare.
Singura rezolvare care apare in orizontul economic, este trecerea tarilor membre ale UE si zonei euro, la monedele lor traditionale, care vor trebui sa fluctueze dupa economia reala, fara a se genera mecanisme artificiale si a se crea surplusuri de cont curent fara relevanta in economia uniunii.
In opinia mea, europenii, in loc sa faca acest lucru, ei se supun la un risc al unui razboi monetar major care poate avea reactii globale si poate deteriora si mai mult „unitatea” in cadrul UE, in final tarile membre fiind total dezorientate economic, Europa pierzind o serie intreaga parteneri, chiar din cei traditionali, ceea ce se va si intimpla.
Mai este cazul, sub aceste circumstante, sa discuta de o uniune economica Transatlantica? Eu cred ca este o aberatie sub forma actuala…. Astept reactiile dumneavoastra in vederea clarificarii situatiei , daca mai este cazul.
Adrian Cosereanu
http://www.alternativaromaniei.com/
