Plăcuța din imagine i-ar putea aduce proprietarului clădirii o amendă cuprinsă între 30 000 și 50 000 de lei. Motivul? Conform explicațiilor oficiale emise de către poliția locală a Municipiului Târgu Mureș, aceasta nu respectă prevederile Legii nr. 185/ 2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate. Dacă sunteți în situații similare, spuneți sincer: v-ar fi trecut prin cap să cereți autorizații pentru plăcuțe pe care scrie ”Câinele mușcă” sau ”Vă rugăm, nu parcați”? Sincer, nu cred. Proprietarii care doresc să dea o mână de ajutor unui ONG local în a face ceea ce ar trebui să facă primăria unui oraș pe care îl prezintă ca fiind multicultural ar trebui să se gândească de două ori. Gestul lor ar putea să-i coste foarte scump. Ce are această plăcuță în plus față de celelalte inscripții ”oficiale” amplasate de către Primărie? Este bilingvă.
Puțină istorie și con
text
Municipiul Târgu Mureș este un oraș situat în centrul țării care, conform datelor ultimului recensământ are cea mai mare populație maghiară în cifre absolute. Populația românească a devenit majoritară de puțină vreme, acest lucru fiind atestat prima oară de către recensământul din 2002. Se pare că acest lucru nu este deloc de bun augur pentru minoritatea maghiară din oraș, deoarece autoritățile locale par să nu fie dispuse să respecte dreptul acesteia de a-și arbora simbolurile și de a avea inscripții bilingve. Deși în unele orașe în care minoritățile nu ating procentul de 20% stabilit prin Legea administrației publice locale aceste plăcuțe sunt ceva normal, la Târgu Mureș ele nu există. Pentru a da o aparență de respectare a tratatelor internaționale (Carta Limbilor Regionale sau Minoritare – ECRML și Convenția Cadru cu privire la Drepturile Minorităților Naționale [1]), primăria acestui oraș a montat în unele locuri plăcuțe netraduse. Acest lucru a fost menționat în raportul de țară privind respectarea ECRML [2]: “În unele situații, inscripțiile maghiare sunt eronate; de exemplu, doar se adaugă traducerea maghiară a cuvântului ”stradă” denumirii în limba română, fără ca aceasta să mai fie tradusă în maghiară (de exemplu, ”Justiției utca” în loc de versiunea corectă Biróság utca).” Mai departe, comitetul de experți al Consiliului Europei a invitat autoritățile românești să încurajeze municipalitățile să instaleze plăcuțe și în limbile minorităților naționale în toate domeniile relevante: nume de străzi, indicatoare (inclusiv indicatoare turistice), formulare, documente de promovare etc. Raportul a fost elaborat în 2010 și adoptat de către Consiliul Europei în 2012.
Deși încă din anul 2012 Primăria Muncipiului Târgu Mureșanunța intrarea în ”era plăcuțelor bilingve”, până în prezent, nu doar că nu a pus în aplicare aceste recomandări și tratate internaționale, însă i-a hărțuit constant pe cei care o făceau. În noiembrie 2013, o persoană a fost amendată cu 1500 de lei pentru că a împărțit etichete bilingve (cum e cea din imagine) într-o piață agroalimentară. Motivul? Nu avea autorizație de la Administația Piețelor [3].
În acest context, Civil Elkötelezttség Mozgalom – CEMO (Mișcarea Angajament Civic) a demarat o campanie de promovare a bilingvismului în Târgu Mureș. În acest sens, a confecționat pe cheltuiala sa mai multe plăcuțe bilingve cu numele de străzi și i-a invitat pe proprietarii de clădiri să le amplaseze pe garduri sau pe fațadele acestora. În total, conform relatărilor din presa de limbă maghiară, au fost instalate 70 de asemenea plăcuțe bilingve pe fațadele acelor clădiri ai căror proprietari și-au dat acordul. Desigur, acțiunea (despre care noi am scris în cursul anului trecut aici) are un evident substrat politic și s-a vrut a fi și un protest la adresa refuzului primăriei de a pune în aplicare recomandările instituțiilor internaționale și convențiile pe care România le-a semnat și ratificat în urmă cu mai mulți ani. Entuziasmul voluntarilor care au participat la această acțiune a început să fie domolit: săptămâna trecută, CEMO a primit o amendă de 5000 de lei de la Poliția Locală din Târgu Mureș pe motiv că a amplasat mijloace de publicitate ilegale. Mai mult decât atât, încă de săptămâna trecută, Valentin Bretfelean, șeful Poliției Locale din Târgu Mureș anunța că vor fi trimise somații prin care proprietarilor li se va pune în vedere demontarea acelor plăcuțe, în caz contrar riscând o amendă între 30 000 și 50 000 de lei. Acest lucru s-a întâmplat deja ieri.
De ce este nevoie de plăcuțe bilingve
În weekend-ul care a trecut, președintele Klaus Iohannis a făcut o declarație politică extrem de importantă. Într-un mesaj [4] pe care l-a trimis delegaților la congresul UDMR, acesta afirma pentru prima oară din poziția de președinte că România mai are încă multe lucruri de făcut în ceea ce privește respectarea drepturilor minorităților. Ceea ce se întâmplă de mai mulți ani la Târgu Mureș, Cluj și Câmpia Turzii (sunt câteva exemple) nu face altceva decât să-i confirme declarațiile.
Miza plăcuțelor bilingve este mai degrabă simbolică. Faptul că multe dintre localitățile românești (în special în Transilvania) au fost istoric spații culturale diverse este de mult timp o certitudine. Există destul de multe orașe din România (Mediaș, Aiud, Brașov, Timișoara, Sibiu sunt câteva exemple) unde, deși minoritățile naționale nu ating pragul de 20%, autoritățile locale au amplasat plăcuțe care să ateste toate denumirile istorice ale respectivelor orașe din respect pentru moștenirea culturală comună. În acest sens,Clujul și Târgu Mureșul sunt două cazuri extrem de urâte: deși ele sunt locuite de un număr semnificativ de maghiari, autoritățile locale refuză să le acorde acestora dreptul de a se simți acasă în propriile lor orașe. Dacă mai iau în considerare și ce s-a întâmplat la Câmpia Turzii [5] cu plăcuțele bilingve, încep să mă tem din ce în ce mai tare că România este un stat șovin.
Update: Doamna Szigeti Enikő, directoare a CEMO a declarat într-o intervenție pe Facebook următoarele: ”Proiectul <Vrem placute bilingve în Târgu Mureș> a început acum un an, mai precis în mai 2014. Am avut multiple actiuni, […] am organizat mai multe întâlniri de lucru cu reprezantanții UDMR, cu Claudiu Maior [viceprimar al Municipiului Târgu Mureș], Kiss Imola Director Ec1onomic al Primariei etc. După un an de cereri neîndeplinite am decis sa montăm aceste plăcuțe, în semn de protest. Am fost informați în repetate rânduri […] că Primaria nu dorește să monteze [aceste plăcuțe], pe motiv că s-ar stârni conflict etnic. Am depus o plângere împotriva primăriei la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pe care am câștigat-o: în hotărârea CNCD este clar argumentat faptul că conform legislației în vigoare și conform tratatelor internaționale semnate și ratificate de către România, plăcuțele monolingve sunt discriminatorii și Primăria nu respectă drepturile lingvistice ale comunității maghiare. Primăria a contestat hotărârea CNCD, iar Curtea de Apel a dat dreptate acesteia. Mergem mai departe la Înalta Curte, unde, de obicei, câștigăm împotriva primăriei pe chestiunea drepturilor lingvistice.”
[1] Conform Art. 11, alin. 3: În ariile locuite în mod tradițional de un număr substanțial de persoane aparținând unei minorități naționale, părțile vor depune eforturi, în cadrul sistemului lor legal, inclusiv, atunci când este cazul, în cadrul acordurilor încheiate cu alte state, și ținând seama de condițiile lor specifice, pentru expunerea denumirilor locale tradiționale, a denumirilor străzilor și a altor indicații topografice destinate publicului, deopotriva în limba minoritară, acolo unde exista o cerere suficientă pentru astfel de indicații.
[2] Conform raportului termenul de “nume de localitate” (eng. “placenames”) nu acoperă doar numele municipalității, ci toate denumirile toponimice din respectiva localitate: nume de străzi, indicatoare de transport în comun, inscripții pentru turiști etc.
[3] Mai târziu, amenda a fost anulată de către instanță.
[4] „Există multe chestiuni rămase nerezolvate, deziderate ale minorităţilor naţionale privind respectarea efectivă a drepturilor conferite de lege, dar şi nevoia de garanţii mai bune pentru protejarea şi promovarea identităţii lor naţionale. Există, în acelaşi timp, multe provocări care vizează întreaga societate şi clasa politică în ansamblul ei. Schimbarea dorită de cetăţenii României a început să fie înţeleasă de liderii politici, dar este nevoie de eforturi constante şi determinare pe termen lung” Detalii aici.
[5] Aici, o instanță a decis anularea hotărârii primăriei prin care erau amplasate plăcuțe bilingve la intrările și ieșirile din localitate în urma sesizărilor făcute de o persoană fizică. Detalii aici.
