Putem vorbi de “evolutia” capitalismului in ultimii 30 de ani, dar se pare ca cel mai aproape de adevar este perioada ultimilor 6 ani, care a favorizat pe cei in virsta in detrimentul tinerilor.
Se pare ca mesajul ultimilor ani, este :”Ridicati-va tineri, nu mai aveti nimic de pierdut, doar poate datoriile pricinuite de parintii vostrii!”
Aceasta revolutie, trebuia sa existe de mult, insa capitalismul a creat un mediu extrem de alunecos in ceea ce ii priveste pe tineri. Ei au fost marginalizati si li s-a dezvoltat sentimentul ca autoritatea este impotriva lor, ei nu au agreat si nu agreaza cu autoritatea, dar in aceasi masura, ei au fost dezbinati si nu si-au dorit sa creeze autoritate din rindul lor. Deci, ei au fost dusi departe de zona autoritatii si lasati undeva in mijlocul unui ocean, in vise si cu sperante farimate, multumiti de o posibilitate de a exista trimitind mesaje pe celulare, stind pe terasa unui bar sau club si zimbind la site-uri de pe internet. Dar cu familia lor cum ramine? Cu realizarile lor in viata, cum ramine? Cu personalitatea lor cum ramine? Cu dorinta lor de a se afirma in plan economic si social real, cum ramine? Cu relatia lor cu parintii, cum ramine? Cine ne poate raspunde la acest sir de intrebari? Tinerii ar fi singurii care ar putea-o face…
Vedem zilnic valoarea corporatiilor si bunurilor care le detin, in crestere, marea majoritate a acestor actuni fiind detinute de cei in virsta, aceasta crestere fiind de peste 28 de ori, din 1981 pina in prezent.
Este o explozie artificiala pe piata stocurilor, in totala discordanta de economia reala, o explozie a creditului, indreptat spre cei in virsta, deasemenea…
Dar, ce s-a facut si ce se face pentru tineri, ale caror bunuri detinute sint un telefon mobil si hainele dupa ei? Cum se valorifica si de ce nu se valorifica energia acestor tineri, in conditiile in care se discuta de dorinta unei refaceri economice? Se poate reface o economie, in care cei in virsta iau credite ireale si iresponsabile, aduna totul de pe piata de capital, marginalizind acesti tineri si lasindu-i fara speranta?
Economia reala a crescut de 5 ori din 1981 pina acum, in timp ce valorile acumulate de corporatii sint de 28 de ori mai mari si in miinile celor in virsta…
Cind privim atenti cimpul muncii si salariile, situatia devine si mai dezastruoasa. Venitul pe gospodarie a scazut in ultimii sase ani, de la 57.000 de dolari pe an, la mai putin de 52.000 de dolari, asta in secolul XXI…
Este oare un accident trecerea unei bogatii de mii de miliarde de dolari, de la cei tineri care muncesc sau se zbat sa supravietuiasca, catre cei in virsta, care detin bogatii si fonduri rezonabile si chiar unii dintre ei, mult peste necesitatile lor?
Se poate intimpla acest lucru, datorita trecerii Chinei la “o tara, doua sisteme”, sau deoarece robotii incep sa intre in competitie cu tinerii pentru anumite locuri de munca?
Sub nici o forma nu poate fi nici una din ratiunile de mai sus, invocate de multe ori de magarii care conduc societatile capitaliste spre dezastru si generatia tinara spre o viata de pe o zi pe alta..
In primul rind, cei in virsta conduc guvernele si nu tinerii. Cei mai bogati “oameni” ai globului cum ar fi miliardarii Sheldon Adelman(tot un jewmerican cu terminatia “man”…), fratii Koch(la fel si ei, jewmericani), Warren Buffett si altii, sint nascuti in anii 30.
Cei mai multi banii ii detin acesti “senori” ai furtului si mecanismelor inselatoriei capitaliste in dauna tineretului, ei cumparind valori cu preturi din ce in ce mai mici si pe placul lor, pentru a le exploata, in dorinta acestor tineri de a exista fizic… fiind sfidati de acesti monstrii care deabia mai vorbesc si vor in continuare sa achizitioneze…
Companiile vechi, conduse de bosorogi putrezi de bogati si senili, ghidonati de dorinta de a face si mai multi bani dintr-un joc generat de ei, finanteaza campanile electorale si pun figuri politice pe pozitiile care le convin..
Acesti monstrii discuta de democratie, dar cum poate ea exista in capitalism, pe principiul “un om, un vot”, din moment ce ei pot influenta existential mase de oameni, prin decizii dictate de sumele astronomice acumulate de ei, omului raminindu-i doar dorinta de a exista si a merge la un loc de munca, care nu reprezinta o satisfactie pentru peste 86% din populatia globului…
Pe de alta parte, guvernele capitaliste, trecind de partea monstrilor bosorogi plini de bani, este evident ca vor crea un cadru economic care sa restrictioneze competitia, in care acesti monstrii apropiati de cimitirul elefantilor finaciari, sa poata primii subventii daca corporatiile lor nu merg asa cum au prevazut ei, dar aceleasi guverne capitaliste nu ofera tinerilor absolventi de facultati, sume infime pentru deschiderea unor mici afaceri, pentru ca este un grad de risc ridicat… dar in schimb, aceleasi guverne perverse capitaliste subventioneaza aceste corporatii atunci cind ele angajeaza tineri, ca si cum era o stare de normalitate ca acestia sa nu fie angajati, aceleasi guverne ofera bail out-uri ori de cite ori aceste corporatii intestate de bosorogi, au ratat afaceri de proportii cu un grad de risc ridicat, pentru ca stiau ca exista in spatele lor un guvern, care ii sustine din banii contribuabililor si al acestor tineri, pe principiul “too big to fail”.
Tot aceste guverne militeaza pe linga banci si ofera garantii pentru ca aceste corporatii de bosorogi sa primeasca credite cu dobinzi aproape zero, garantate tot de contribuabili si tot aceste guverne, ofera de cele mai multe ori, contracte grase firmelor si corporatiilor acestor bosorogi… dar tinerii unde sint in aceasta ecuatie a bogatiei nationale capitaliste?
Un sistem monetar bazat pe credit, duce la cresterea profitului si controlul preturilor de aceste mari corporatii, in cirdasie intre ele si cu guvernele, ele fixind preturile si dobinzile bancare dupa voia inimii si dorinta existentei pe piata numai a corporatiilor lor de bosorogi avari..
Acest sistem monetar bolnav, incurajeaza imprumutul si cheltuielile, dar nu oricum, pentru ca tinerii nu pot imprumuta pentru ca nu au “credit history” si deci nu au de unde sa cheltuie, iar marile corporatii pot imprumuta dar nu cheltuie, pentru ca asteapta sa dezechilibreze piata mondiala si mai mult pe toate fronturile, toate acestea impingind costurile catre generatiile viitoare si imbogatirea gastilor de bosorogi infractori….
Bunicii isi fura nepotii, in acest sistem capitalist promotor al “corectitudinii si lipsei de discriminare”, al “respectului si accesului in mod egal al fiecarui membru la viata economica” a tarii, al “pietei libere” reglata de cerere si oferta, care de fapt nu mai exista si nu va mai exista atita timp cit gasca de bosorogi au in miini toate levierele puterii…
Nimic nu este accidental si nu ar fi putut sa fie, fara ca aceste stafii bogate sa foloseasca guvernele capitaliste, dupa care tot la intelegere cu aceste guverne sa critice interventiile prea adinci ale guvernelor in economie, in bataie de joc fata de banii contribuabililor, care multi dintre ei, nu realizeaza jocul murdar..
Cind Nixon si Kissinger au eliminat convertibilitatea dolarului in aur si a declansat nebunia petrodolarilor, nimeni nu si-a putut da seama ca va exista un razboi mascat al generatiilor, ca intreaga masa de bani va fi transferata de la tineri, catre bosorogii care au fost primii la masa “bucatelor financiare”, in final furind bogatia pe care tinerii o meritau si lasindu-i datori cu sumele furate de ei in cei 44 de ani… si procesul pare sa nu se fi incheiat…
In noul sistem de credit, nu mai este nevoie ca sa existe economii in banca pentru a garanta imprumuturile si nici aur, ceea ce duce la faptul ca ce cei in virsta au simtit ca este un sistem care le apartine. Dar cu tinerii cum ramine, ei cum pot fi motivati pentru a participa evolutiv la viata societatii?
Se estimeaza faptul ca in ultimii ani, a avut loc o crestere a consumului de peste 33.000 de miliarde de dolari, cu mult peste ceea ce sistemul trebuia sa permita pentru a exista. Toate aceste cheltuieli peste masura, nu fac decit sa creasca valoarea bunurilor acestor mamuti batrini, dind impresia falsa ca economia este in miscare, dar in realitate se tiparesc bani, care ajung tot la ei.
Un lucrator cu virsta medie de 25 de ani, in 2015, nu se poate astepta nici macar la un dolar in plus cistigat in salariul orar, mai mult decit tatal lui in 1980, in conditiile unor cresteri de preturi incredibile…
Pentru a vedea bogatia de care se bucura aceste fosile ale finantelor si afacerilor capitaliste, trebuie sa spunem ca bondurile corporatiilor americane au fost 17% din PIB in 1981, in timp ce in acest moment valoarea acestor bonduri, este de peste 11.600 de miliarde de dolari, adica peste 65% din PIB-ul Americii, asta ca sa ne dam seama cit de artificiala este economia americana si capitalista in general si cum se face evaluarea ei…
O sa intrebati: La ce folosesc aceste corporatii aceste sume incredibile luate in baza emiterii acestor bonduri? O parte din ei, merg in capitalul investit care se pare ca fac companiile mai productive si sugruma competitia printr-un joc murdar al preturilor, ducind in final la profit mai mare. Dar cea mai mare parte din acesti bani imprumutati cu dobinzi apropiate de zero, se duc in cumpararea de actiuni, de catre acesti monstrii, la propriile lor companii, pentru a avea profit cu taxe minime si a influenta piata prin cifre artificiale si false ale actiunilor, care de fapt sint cumparate de ei si le fluctueaza dupa dorinta lor.. dar in final le fac sa devina mai mult sau mai putin avantajoase printr-o politica de prêt si prin plata managerilor generali si pe toate treptele companiilor.
Cine sint acesti bineplatiti? Evident cei in virsta si peste 55 de ani de obicei… dar, tinerii cum participa la acest flux incredibil de bani care circula pe canale ascunse in economia mondiala capitalista? In nici un fel, ei trebuie sa isi gaseasca de munca si sa fie trasi de urechi daca nu platesc taxele si sumele imprumutate pentru a urma o facultate sau un colegiu…
Daca vorbim de datoriile guvernelor capitaliste si cum afecteaza ele tinerii, dezastrul este exponential si incredibil. Daca o datorie personala nu mai poate exista odata cu disparitia noastra din viata, dupa ce am imprumutat iresponsabil, datoria guvernului ramine… Cine o plateste? Pai, evident acesti tineri, care chiar daca nu vor mai fi tineri, ei vor fi cu siguranta sclavi ai unora care s-au imbogatiti si actualmente la Reanimare, in timp ce acesti tineri duceau lipsurile impreuna cu familiile nevoiase…
Datoria guvernului federal american era de 1.000 de miliarde de dolari in 1980, iar acum este de 18.000 de miliarde de dolari… Cine o va platii sau cine va suferii in urma unui program de austeritate, la care ne indeamna acesti bosorgi, pentru a iesii din criza, dar noi vedem ca sintem in criza continua si ei rid de noi?
Pai, evident, tinerii vor platii, fara ca ei sa consume. Oare nu este un paradox economic, sa nu consumi si sa fi dator? Pentru capitalism este stare de normalitate si acest sistem va mai merge o perioada… in detrimentul tineretului..
Un accident? O greseala? Poate fi orice, dar problema este: Sint cei in virsta si mamutii care se indreapta catre cimitirul elefantilor financiari, constientii de ceea ce fac si faptul ca sistemul colapseaza sub propria greutate???
Se poate vorbii de capitalism onest? Pai, nu avem cum sa facem aceasta afirmatie in mod logic, din moment ce lucrurile merg din rau in mai rau pentru tineret si cei ce guverneaza nu intervin sa repare aceasta anomalie, incarcindu-i cu datorii, fara nici o rusine…
Poate fi vorba de o distrugere creativa, in care se fac unele ajustari periodice pentru restartarea unui joc economic favorabil societatii pe ansamblu si tinerilor in general? Deocamdata nu vedem asa ceva si nici nu se discuta de asa ceva, deci nu poate exista in viziunea acestor mamuti…
Se plateste pentru ceea ce primesti, in acest capitalism? Nici nu se pune problema, atita timp cit facturile celor care se imbogatesc astazi vor trebui platite de cei ce inca nu s-au nascut sau care au urmat facultati pentru a platii aceste facturi… Capitalism……
Adrian Cosereanu
http://www.alternativaromaniei.com/
