Majoritatea cercetătorilor consideră că ceapa a fost cultivată cu 5000 de ani înainte și chiar mai mult. Numeroși arheologi, botaniști și istorici cred că ceapa își are originile în Asia centrală, în timp ce alții sugerează că ar fi fost cultivată prima oară în Iran și vestul Pakistanului. Poate fi una dintre primele legume cultivate, având în vedere că era mai puțin perisabilă, ușor de transportat, foarte ușor de crescut și acest lucru într-o varietate de soluri și climat. Ceapa stingea setea și putea fi pusă la uscat și depozitată pentru a fi consumată mai târziu, când alte alimente ar fi fost mai greu de găsit.
Timpul și locul de origine ale cepei poate că sunt un mister, dar multe documente din timpuri străvechi îi descriu importanța sa ca aliment, dar și ca folosire în artă, medicină și procedurile de mumificare.
Din păcate, un articol nu poate cuprinde toate informațiile despre această legumă miraculoasă, dar anumite lucruri interesante le putem enumera.
Ceapa creștea în grădinile Chinei acum 5000 de ani și s-au găsit referiri făcute la ea în vechile scrieri Vedice din India. În Egipt, ceapa poate fi urmărită documentar până în 3500 Î.C. Faraonul Ramses IV, care a murit în 1160 Î.C., a fost îngropat cu cepe în cavitățile oculare.
Este prezentă în Biblie și în multe alte scrieri importante ale umanității. Efectele sale terapeutice au fost observate încă din Antichitate. În India secolului VI Î.C., Charaka Sanhita celebra ceapa ca medicament, fiind considerată un bun diuretic, bună pentru digestie, inimă, ochi și articulații. În Grecia antică, ceapa era folosită pentru fortificarea atleților în cadrul jocurilor olimpice. Înainte de competiție, aceștia mâncau mari cantități de ceapă, beau suc de ceapă și se frecau cu ea pe întregul corp. Plinius cel Bătrân a scris despre eficacitatea cepei în îmbunătățirea vederii, inducerea somnului, vindecarea ulcerațiilor bucale, a mușcăturilor de câine, durerilor de dinți, dizenteriei și lumbagoului. Gurmandul roman Apicius, creditat cu scrierea uneia dintre primele cărți de gătit (datată cu 8-9 secole Î.C.), a făcut multe referințe despre această legumă.
În Evul Mediu, ceapa era prescrisă și pentru ameliorarea migrenelor, mușcătură de șarpe și împotriva căderii părului.
Dar care este secretul cepei? Ce substanțe ”miraculoase” conține această legumă astfel încât civilizația umană o pomenește cu respect din vremuri arhaice?
Ceapa nu furnizează doar aromă în alimentație, dar și nutrienți importanți și fitochimicale care ne mențin sănătoși.
Bogată în vitamina C, ceapa este o sursă excelentă de fibră dietetică și acid folic. Conține, de asemenea, calciu, fier și are o înaltă calitate proteinică (raportul dintre mg de amino acid / gram de proteină).
Ceapa conține quercetină, un flavonoid (o categorie de compuși antioxidanți). Studiile arată că quercetina ajută la eliminarea radicalilor liberi din corp și la inhibarea procesului de oxidare a lipoproteinelor cu densitate mică (o reacție importantă în aterioscleroză și afecțiunile coronariene), la protejarea și regenerarea vitaminei E (un antioxidant puternic), precum și la inactivarea efectelor dăunătoare ale ionilor metalici chelați.
Majoritatea surselor dietetice de quercetină includ mărul, ceaiul și ceapa. Studii recente au demonstrat că absorbția de quercetină din ceapă este dublă față de cea din ceai și triplă față de cea din mere.
Consumul de ceapă poate preveni ulcerul gastric prin baleiajul radicalilor liberi și prin prevenirea dezvoltării microorganismului care provoacă această afecțiune (Heliobacter pilori).
Ceapa are și un efect benefic asupra sângelui, subțiindu-l, compușii săi fiind activi împotriva agregării de trombocite, care este asociată cu aterioscleroza, afețiunile cardiovasculare, infarctul și accidentul cerebral.
Un studiu recent efectuat de Universitatea din Berna a demonstrat că administrarea unui gram de ceapă uscată pe zi, timp de patru săptămâni, a crescut conținutul de minerale din oasele cobailor cu mai mult de 17%, iar densitatea minerală cu mai mult de 13% față de animalele aflate sub control al dietei. Aceste informații sugerează că ceapa are potențialul scăderii incidenței osteoporozei.
Alte studii au demonstrat că quercetina are efecte benefice impotriva multor afecțiuni și dezechilibre, precum cataracta, afecțiunile cardiovasculare, cancer la sân, colon, ovarian, gastric, pulmonar și al vezicii urinare.
Pe lângă quercetină, ceapa conține fitochimicalele cunoscute ca disulfide, trisulfide, cepaene și vinil-ditiina. Acești compuși au o largă varietate de proprietăți funționale benefice pentru sănătate, inclusiv acțiuni anticancerigene și antimicrobiene.
Care este doza recomandată de ceapă?
Testele clinice nu furnizează recomandări cu privire la dozaj. S-au făcut doar anumite sugestii, pentru doze medii de 50 g de ceapă proaspătă, 50 g de suc proaspăt de ceapă, sau 20 g de ceapă uscată pe zi. Gelurile pe bază de extract de ceapă sunt folosite pentru vindecarea cicatricilor, fiind aplicate, în general, de trei ori pe zi.
Referitor la graviditate și alăptare, până în momentul de față nu au fost identificate contraindicații, ceapa fiind considerată în general sigură când este folosită ca aliment, dar se recomandă ingerarea în dozele arătate.
Cea mai sănătoasă modalitate de preparare a cepei
Modalitatea tradițională de gătire a cepei până devine de culoare maronie (caramelizată) distruge multe din calitățile ei benefice pentru sănătate. În cazul soteului, ceapa trebuie scoasă de la foc atunci când devine translucidă.
