Pai asa e. Cine poate sa creada ca atunci cind vor fi mii si zeci de mii de cereri, astia vor da banii?
Aproximativ 3,5 milioane de români care au asigurări pentru locuinţe riscă să nu primească nici un ban în cazul unui seism precum cel din 1977.
Un număr de 13 din cele mai mari companii de asigurări, care au fost supuse unor teste de stres de către Autoritatea de Suraveghere Financiară (ASF), nu ar avea bani să plătească despăgubiri în cazul unui cutremur ca cel din 1977.
Calculele ASF arată că în cazul unui seism devastator companiile ar trebui să plătească asiguraţilor o sumă de 10 miliarde de lei, echivalentul a 2,27 miliarde euro, bani pe care asiguratorii nu îi au.
Firmele de asigurări au fost testate în cazul a două scenarii, unul de cutremur mare şi unul de inundaţii.
Numai o societate –ING -, în cazul unui cutremur, respectiv trei societăţi – Allianz, Generali şi ING – în cazul scenariului cu inundaţii, ar îndeplini rata cerinţei de capital de solvabilitate, adică ar avea bani să plătească despăgubiri.
ASF a calculat că firmele de asigurări au nevoie de 350 de milioane de euro pentru a se încadra în normele de solvabilitate, adică pentru a putea plăti daunele în cazul unor evenimente catastrofale.
Firmele cu cele mai mari probleme
Companiile de asigurări cu cele mai mari probleme sunt Astra, Carpatica, Euroins şi EximAasig. Aceste companii au nevoie de 1,6 miliarde de lei, adică 350 de milioane de euro pentru a îndeplini cerinţele. Până pe 4 august două dintre aceste companii trebuie să stabilească măsuri – inclusiv de privatizare a companiilor către acţionari străini – pe care le vor lua până pe 15 octombrie.
Necesarul de finanţare
Astra ar avea nevoie de un miliard de lei, Euroins ar avea nevoie de 553,5 milioane de lei, Carpatica Asigurări – 410 milioane de lei, iar EximAsig de 2,67 milioane de lei.
Cele 13 companii au fost supuse unor teste de stres de către ASF pe strandardele Solvency II, care se aplică de la 1 ianuarie 2016.
„În condiţii de stres, şi anume în condiţiile unor anumite scenarii adverse de pe piaţa financiară şi a asigurărilor, societăţile de asigurare participante nu ar avea capital suficient. Scenariile privind testele de stres specifice asigurărilor – şi anume scenarii privind testele de stres care implică catastrofe naturale, respectiv cutremur şi inundaţii – au cel mai mare impact asupra poziţiei societăţilor de asigurare participante cu privire la regimul de supraveghere Solvabilitate II”, se arată în Raportul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) privind evaluarea activelor şi pasivelor şi testul de stres (Balance Sheet Review – BSR), citat de Mediafax.
Negriţoiu: „Astra vrem să o mărităm”
Mişu Negriţoiu, şeful ASF, a declarat joi că există probleme în piaţă cu trei societăţi mari, pentru că „sunt mari”, respectiv Astra, Carpatica şi Euroins, dar a admis că între timp o parte dintre probleme s-au corectat.
„Euroins şi-a mai majorat capitalul social, Astra şi-a mai scos nişte riscuri, celelalte, chiar dacă au câteva devieri mărunte, nu avem o problemă, s-au mai rezolvat din probleme sau sunt în curs”, a spus şeful ASF.
Negriţoiu spune că discuţiile pentru preluarea Astra sunt destul de avansate, iar ASF vrea „s-o mărite”, însă depinde dacă acţionarii au pretenţii prea mari la „zestre”. El spune că exista şanse „bune” în această vară să fie rezolvată problema sau ca firma să intre într-un nou plan de redresare cu un investitor strategic.
Administratorul special al Astra, KPMG Advisory, a transmis joi dimineaţă că necesarul de capital determinat de raportul ASF în cazul societăţii, de un miliard de lei, depăşeşte deficitul anunţat de companie întrucât documentul a luat în calcul o rezervă de risc suplimentar faţă de normele în vigoare.
Carpatica Asig nu a realizat „prea mari progrese”
Carpatica Asig nu a realizat „prea mari progrese” în cadrul planului de redresare şi, deşi acesta se derulează până la finele anului, trebuie accelerate măsurile, astfel încât la 1 ianuarie 2016 să aibă o situaţie clară, a declarat preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mişu Negriţoiu.
„Carpatica este sub un plan de redresare, n-au fost făcute prea mari progrese. La mijlocul acestui an facem o analiză, va trebui, deşi planul de redresare e până la sfârşitul anului, să accelerăm aceste măsuri aşa încât la 1 ianuarie 2016 să fie într-o parte sau în alta”, a afirmat joi Negriţoiu într-o conferinţă de presă.
Euroins: Situaţia companiei s-a îmbunătăţit
ASF aşteaptă ca Euroins să depună până la 4 august un plan de măsuri pentru rezolvarea problemelor, chiar dacă reprezentanţii companiei au contestat rezultatele Balance Sheet Review (BSR), spune preşedintele autorităţii, Mişu Negriţoiu, care a precizat că nu negociază cu nimeni rezultatele raportului.
Reprezentanţii Euroins au transmis joi dimineaţă că situaţia companiei s-a îmbunătăţit semnificativ faţă de prima jumătate a anului trecut, la care sunt raportate rezultatele exerciţiului BSR, întrucât şi-a majorat capitalul social la sfârşitul anului trecut cu 100 milioane lei, la 220 milioane lei, şi vrea să-l crească cu încă 100 milioane lei până la finele lui 2015.
Testul de stres a fost efectuat cu sprijinul a cinci firme de audit extern şi al unei firme de consultanţă externă. Pentru selecţia auditorilor externi şi a consultantului pentru testarea la stres ASF a demarat o procedură de licitaţie on‐line prin publicarea în Sistemul de Achiziţii Electronice (SEAP) a anunţului de participare, în vederea depunerii de candidaturi. Procedura de achiziţie, a fost începută în data de 14 noiembrie 2014. În urma procesului de evaluare a ofertelor depuse de auditorii externi participanţi la această licitaţie publică, ASF a selectat cinci firme de audit (Deloitte, Ernst & Young, KPMG, Mazars şi PricewaterhouseCoopers) pentru servicii de auditare necesare în vederea realizării exerciţiului BSR. Milliman a fost selectat ca furnizor de servicii de consultanţă pentru efectuarea testului de stres şi calculul indicatorilor prudenţiali.
Bucureştiul, cel mai mare risc în Europa la un seism puternic
Bucureştiul este oraşul european cu cel mai mare risc în cazul unui seism cu magnitudine mare, şi asta nu doar din cauză că zona este una seismică, ci pentru că populaţia nu este pregătită în caz de pericol, iar sute de clădiri sunt în stare de degradare avansată.
Cele mai multe dintre clădire aflate în pericol să cadă în cazul unul cutremur sunt situate în zona centrală a Bucureştiului, pe ruta Piaţa Unirii-Piaţa Romană. În perimetrul teraselor din Centrul Vechi sunt zeci de case care stau să cadă pe străzile Franceză, Academiei, Blănari, Lipscani, Ion Ghica, Gabroveni, Şelari şi Şepcari.
Gândul a scris că în cazul în care ar avea loc un cutremur de magnitudine mare, Prefectura declanşează un plan roşu de acţiune. Potrivit legii, planul roşu de intervenţie are loc în fiecare judeţ în parte. Fiecare judeţ are un plan roşu la ora actuală, care cuprinde paşii clari de intervenţie în caz de dezastru. La elaborarea acestui planul au participat medicul-şef al serviciului mobil de urgenţă, reanimare şi descarcerare (S. M.U.R.D.), directorul medical al serviciului de ambulanţă, un reprezentant al prefectului şi reprezentanţii locali ai instituţiilor de sprijin (ISU, Poliţie, Poliţia de Frontieră, Jandarmerie etc.).
Dacă seismul are consecinţe catastrofale, se întruneşte Comitetul Naţional pentru Situaţii care coordonează la nivel naţional şi local, activitatea instituţiilor cu atribuţii în operaţiunile de salvare, precum Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Serviciile de ambulanţă, SMURD, Poliţie, Jandarmerie, Armată.
