Un studiu recent arată cum reușesc unele persoane să „păcălească” timpul și să rămână mai tineri față de vârsta lor actuală, atât la exterior, cât și la interior. Descoperirile ar putea sta la baza unor progrese importante în medicină.
Echipa de experți din SUA, UK, Israel și Noua Zeelandă au folosit 18 factori biologici despre care afirmă că „ar putea fi combinați pentru a determina dacă unii oameni îmbătrânesc mai repede sau mai încet decât ceilalți”. Printre aceștia s-au numărat modul de funcționare a rinichilor, plămânilor, ficatului, lungimea telomerilor (care se micșorează cu înaintarea în vârstă), sănătatea detară, cea cardiorespiratorie, nivelul de colesterol HDL, starea metabolismului și a sisemului imunitar.
Spre deosebire de majoritatea studiilor privind procesul de îmbătrânire, care folosesc subiecți în vârstă, cercetarea de față a inclus datele a peste 900 de persoane tinere. Cercetătorii le-au evaluat acestora vârsta biologică, pe baza celor 18 factori, atât la 26 de ani, cât și la 32, respectiv 38 de ani.
„Majoritatea oamenilor cred că procesul de îmbătrânire se petrece mai târziu în viață, dar semnele de îmbătrânire erau deja evidente în aceste teste, de-a lungul celor 12 ani de început de maturitate: de la 26 la 38 de ani”, subliniază unul dintre autorii studiului, Dan Belsky, profesor asistent de geriatrie la Universitatea Duke. El a explicat, totodată, că semnele îmbătrânirii pot fi observate mult mai devreme prin evaluarea organelor, comparativ cu analiza stării ochilor, a articulațiilor sau a părului.
Potrivit rezultatelor, vârsta biologică a majorității participanților, evaluată la 38 de ani, a corespuns cu cea „din buletin”. Însă au fost observate și discrepanțe între cele două vârste, care au variat de la 20 și ceva de ani, până la 60 de ani. Astfel, unii participanți au îmbătrânit biologic mult mai greu sau chiar deloc, în vreme ce alții au îmbătrânit până la trei ani într-un interval de 12 luni.
Observațiile au arătat că cei care au îmbătrânit mai repede pe interior, au obținut rezultate mai slabe la testele care evaluează funcțiile creierului și sunt folosite, de regulă, în cazul persoanelor de peste 60 de ani și au declarat că experimentează mai multe probleme de ordin fizic (de exemplu, când urcă scările), comparativ cu ceilalți.
Într-un experiment suplimentar, experții au vrut să observe cum se vede vârsta biologică, din interior, comparativ cu cea împlinită, așa că au fotografiat participanții la vârsta de 38 de ani. Apoi au arătat imaginile unui grup de studenți de la Universitatea Duke și i-au rugat să aprecieze cât de tineri sau cât de bătrâni arată subiecții. Cu cât vârsta biologică a voluntarilor a fost mai mare, cu atât aceștia au fost evaluați drept mai bătrâni.
Concluziile studiului ar putea fi utile, pe viitor, pentru dezvoltarea strategiilor medicale, în scopul a creșterii speranței de viață și încetinirii procesului de îmbătrânire. „Cu cât înaintăm în vârstă, cu atât crește și riscul nostru de dezvoltare a diverselor boli. Pentru a preveni apariția mai multor boli simultat, ținta trebuie să fie procesul de îmbătrânire în sine”, susține prof. Belsky.
Rezultatele au fost primite cu entuziasm de specialiști. „Cred că e surprinzător că pot fi detectate aceste schimbări în rândul tinerilor. Acesta este primul pas în detectarea factorilor ce influențează rata de îmbătrânire… Prevenția timpurie a bolilor ar putea fi unul din lucrurile pe care le vom putea măsura mai bine”, a declarat dr. Andrea Danese, de la King’s College London, pentru BBC.
