Pas cu pas, un mărunt afacerist a acaparat mii de hectare de pădure în Buzău și Covasna, cu complicitatea unor funcționari și magistrați reținuți pentru corupție. Apoi le-a vândut unor nemți pe zeci de milioane de euro. Cazul se întrepătrunde cu o altă mare afacere de corupție, în care sunt judecați foștii demnitari Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Tudor Chiuariu, dar și șeful Romsilva. RISE Project a aflat culisele acestor retrocedări din documentele afacerii și din mărturiile celor care s-au opus.
Operațiunea de retrocedare a început în 2009, când afaceristul Gheorghe Ceteraș a cumpărat de la un pensionar bucureștean drepturile litigioase ale unei firme, Forestiera Ardeleană – care, înainte de naționalizare, a avut în proprietate mii de hectare de pădure în diverse zone din țară și o fabrică de cherestea.
Bunurile ei au fost însă ipotecate și pierdute demult în favoarea unei alte companii controlată de stat – Societatea Națională de Credit Industrial, prima formă de organizare, din perioada interbelică, a băncii BRD de astăzi.
Prin urmare, nici pădurea și nici fabrica nu mai puteau fi retrocedate către firma Forestiera Ardeleană.
Cu toate acestea, Gheorghe Ceteraș i-a plătit pensionarului 160 de mii de euro, iar apoi s-a pus pe treabă: a deschis mai multe procese la instanțele din Buzău și, respectiv, din Covasna pentru a prelua suprafețete forestiere.
Eforturile sale au dat roade. A obțnut profituri uriașe de pe urma tranzacției.
Primele mii de hectare, mai exact 5132 de hectare, le-a obținut în Buzău, cu sprijinul fostului prefect, Paul Beganu, și al unui judecător local – ambii acuzați de luare de mită în acest caz.
Apoi, Ceteraș s-a orientat spre județul Covasna, unde a început lupta pentru o altă pădure. A preluat-o și a vândut-o rapid cu 25 de milioane de euro unor nemți care apoi s-au prăbușit financiar la ei acasă. (Mai multe AICI)
Decizii pe dos
Cazul din Covasna a fost mai complicat, dar a sfârșit la fel. Ceteraș a cerut, la jumătatea lui 2011, reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 5700 de hectare, în numele aceleiași firme, Forestiera Ardeleană. Judecătorii de la Târgu Secuiesc i-au respins solicitarea, dar Ceteraș a făcut recurs.
Fostul prefect al județului Covasna, Corin Munteanu, susține că a considerat retrocedarea, de la bun început, ca fiind nelegală și că a cerut strămutarea procesului la o altă instanță din țară: “Am arătat foarte clar care este practica Tribunalului Covasna, una complet nelegală în materie de retrocedări. Am depus la Înalta Curte un document asumat instituțional în care făceam o trecere în revistă a unor cazuri în care s-au făcut retrocedări nelegale și în acest sens am cerut strămutarea procesului”.
Dar suprizele au continuat.
Fostul prefect Corin Munteanu explică: ”Fără niciun motiv nu au acceptat. Așa că au judecat și, în aceeași zi, s-a admis recursul și s-a făcut și pronunțarea instanței. Două zile mai târziu reacția judecătorilor de la Înalta Curte a fost și mai surprinzătoare – Și ce vreți acum, dacă vă accept plângerea înseamnă că se anulează soluția dată în recurs de Covasna, nu? – așa că au respins acțiunea noastră și s-a păstrat decizia definitivă și irevocabilă de la Covasna”.
Corin Munteanu mai spune că majoritatea dosarelor de retrocedare nelegale erau câștigate de către Prefectura Covasna la Judecătoria din Târgu Secuiesc, dar că ulterior situația se răsturna, fără logică, la instanța superioară: “Într-un mod cu totul inexplicabil, cu acte care dovedeau nelegalitatea, la recursul de la Tribunalul Covasna, mereu același complet format din trei judecători, nu e nevoie să îi menționez că îi știe toată lumea, decidea să se facă retrocedarea și punerea în posesie”.
CEREREA DE STRĂMUTARE
Contactat telefonic, Ioan Cosnean ne-a explicat că el doar a pus în aplicare decizia unei instanțe de judecată: “A fost semnată în termenul legal. Sunt prea multe lucruri de spus și nu ați înțelege, au fost motive obiective și în baza unei decizii irevocabile am dispus punerea în posesie. ”
Fostul prefect al județului Covasna, Codrin Munteanu, susține că acest caz s-a derulat cu o viteză inexplicabilă: “Eu am rămas surprins de rapiditatea cu care s-au mișcat documentele la semnat. La doar câteva zile după ce a fost dată hotărârea Comisiei Județene, cumpărătorii au reușit să obțină toate semnăturile necesare pentru emiterea titlului de proprietate de la comisia locală, primăria Zagon, ocolul silvic, era ceva incredibil! Așa ceva eu nu am mai văzut! Și am experiență în domeniu funciar și cel juridic. Eu am considerat de la bun început și consider și acum că retrocedarea de la Covasna a fost una ilegală și pe fond și pe procedură”.
Munteanu susține că a discutat la vremea respectivă cu fostul director Cosnean, iar acesta i-ar fi spus că a fost amenințat, că dacă se opune retrocedării sau tergiversează procesul, i se vor cere despăgubiri de milioane de euro: ”Îmi aduc aminte că la ultima discuție pe care am avut-o cu dânsul era nehotărât ce să facă. Spre seară, mi-a dat un telefon și mi-a spus că a semnat. Am fost dezamăgit, pentru că știam că e o retrocedare nelegală, lucru pe care l-am consemnat și în procesul verbal de ședință al comisiei județene ”.
De partea celalaltă, Cosnean are o altă variantă: “Nu am fost amenințat, am primit o notificare de la moștenitori, de la domnul Ceteraș în care mi se spunea că să respect legea. Au fost multe lucruri care s-au întâmplat acolo și de care știe multă lume, dar pe care nu le pot proba și nici nu le pot discuta în mass media”.
Din raportul de control reiese că același Cosnean a ajutat indirect și la înstrăinarea terenului. Practic, el a întârziat să înscrie în cartea funciară litigiile din instanță pentru pădurea retrocedată, măsură care ar fi blocat vânzarea până la soluționarea dosarelor aflate pe rol.
Cel puțin asta reiese din raportul de control al Romsilva: “Înscrierea în cartea funciară a fost făcută după vânzarea terenurilor, peste termenul de 30 de zile prevăzut de articolul 45 din Codul Silvic”
Cosnean se apără. “Eu am rezoluționat această adresă de la Romsilva. În momentul în care a venit jurista, ea s-a ocupat. Sunt niște reguli care trebuie să fie respectate și nu a apucat să facă hârtiile după un minut pe altul. Regia Națională nu a dorit achiziționarea pădurii și i s-a dat raspunsul biroului notarial care reprezenta moștenitorii, după care s-a făcut probabil vânzarea”.
O afacere bănoasă
Ceteraș a putut astfel să vândă pădurea companiei Prokon Hit Timber, la doar trei luni de la punerea în posesie. Prokon este aceeași companie germană care, în ianuarie 2013, a oferit 140 de milioane de euro pentru cele 43 de mii de hectare de pădure din Bacău, dosar în care sunt judecați pentru corupție politicienii Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam și Tudor Chiuariu.
Contractul de vânzare cumpărare pentru pădurea de la Covasna a fost semnat chiar de președintele Prokon, Cartsen Wilhelm Rodbertus, care a oferit 25.5 milioane euro pentru cele 5.666 hectare. Imediat după semnarea actelor, banii au fost virați în contul lui Gheorghe Ceteraș
CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE
