Cazul Gabriel Resources vs. România, în atenția întregii lumi. Anglia: ”Ce se întâmplă este un semn înspăimântător și pentru Marea Britanie”/ Canada: ”Corporațiile canadiene abuzează de tratatele de investiții”

Mihai Gotiu

Pretențiile absurde ale companiei Gabriel Resources, care a apelat la arbitraj împotriva României, solicitând daune de patru miliarde de dolari, au atras atenția întregii lumi. Publicația britanică The Independent a publicat marți un amplu articol pe această temă, în timp ce Centrul Canadian pentru Politici Alternative (Canadian Centre for Policy Alternatives – CCPA) a prezentat miercuri un raport în care acuză corporațiile canadiene că abuzează de tratatele de investiții cu clauze ISDS, raportul făcând trimitere directă la Gabriel Resources și Roșia Montană.

”Vampirii corporatiști vor sânge”

”Atunci când a îndrăznit să oprească o mină de aur, Guvernul României s-a trezit în fața unui uriaș proces intentat de un gigant minier corporatist într-un ”tribunal” secret. Cazul nu are vreun sens, dar corporația susține că vrea să obțină ”compensații” de 4 miliarde de dolari, adică jumătate din bugetul anual al sănătății publice din România”, se arată în The Independent, care mai scrie că și Marea Britanie s-ar putea trezi într-o situația asemănătoare dacă Uniunea Europeană ar semna tratatul comercial cu SUA. “Probabil că pentru România este groaznic să fie prinsă într-un asemenea asalt corporatist. Totuşi, dacă analizăm cazul TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership) – controversatul acord comercial între SUA şi UE – putem spune că situaţia s-ar putea repeta în Marea Britanie. De ce devin guvernele “majoretele” acestor procese “corporatiste”?”.

”Ce se întâmplă în România este un semn înspăimântător de ce se poate întâmpla în cazul în care TTIP este semnat. Vampirii corporatişti vor sânge şi nu se vor potoli până când nu vor seca statul suveran de banii săi şi nu va distruge mari suprafeţe ale acestuia. Gigantul minier Gabriel Resources a dorit iniţial să dezvolte o mină uriaşă în munţi. Există temeri potrivit cărora exploatarea ar lăsa în urmă deşeuri toxice, care conţin apă murdară şi cianură. În 2014, un document critic de mediu, care solicita continuarea proiectului a fost anulat de justiţia română. Sub incidenţa protestelor masive din țară și diaspora, Parlamentul a decis să resăingă legea care ar fi permis continuarea proiectului”.

”Gabriel Resources a recunoscut recent că nu mai speră să construiască mina de aur în România. Dar, în acelaşi timp, a depus o cerere de arbitraj la Banca Mondială, cerând despăgubiri pentru tot aurul și argintul pe care nu l-a putut extrage. (…) Asta s-ar întâmpla şi în cazul în care TTIP ar fi adoptat pentru întreaga Europă.  Prin mecanismul de soluționare a litigiilor dintre investitor și stat (ISDS), corporaţiile străine vor avea acces la un sistem de arbitraj secret și pot da în judecată guvernele pe motiv că le-ar ”afecta” profiturile. (…) Rolul pe care instanțele corporatiste îl vor juca dacă TTIP va fi adoptat s-a dovedit a fi aspectul cel mai controversat al negocierilor (dintre SUA și UE – n.r.). 97% dintre respondenții la un sondaj în UE au respins ideea.

Negocierile privind TTIP vor intra la anul într-o fază critică, pe măsură ce interesele companiilor sunt tot mai mari şi valul de opoziție publică este în creştere. Cel mai probabil, vor acuza guvernul britanic şi vor cere sume uriaşe de bani. Şi acest lucru nu ar fi benefic pentru democraţie”

Corporațiile canadiene abuzează de ISDS

”Investitorii canadieni au exploatat un mecanism controversat în tratatele internaționale de investiții pentru a contesta reglementări de interes public în 24 de țări”, se arată în studiul publicat miercuri de Centrul Canadian pentru Politici Alternative (CCPA).

Raportul, realizat de cercetătorul Hadrian Mertins-Kirkwood, documentează 55 de cazuri cunoscute de investitori canadieni care, folosind ISDS, au dat în judecată guvernele străine în tribunale comerciale internaționale. Conform studiului, sistemul ISDS a fost folosit într-o majoritate covârșitoare de companiile canadiene de minierit pentru a contesta legile privind gestionarea resurselor și măsurile de protecție a mediului din țările în curs de dezvoltare.

Studiul a fost publicat în contextul în care o cerere de arbitraj între investitori și stat a fost depusă la Banca Mondială pe 30 iulie, de către Gabriel Resources Ltd. Compania pretinde că întârzierile la controversatul proiect al minei de aur de la Roșia Montană, din România, ar fi încălcat obligațiile prevăzute în tratatul de investiții.

“ISDS ar trebui să protejeze investitorii străini de acțiuni guvernamentale arbitrare, dar, în practică, este utilizat de corporații multinaționale pentru a intimida guverne democratice și împotriva acțiunilor acestora întreprinse în interesul public. Companiile canadiene și în special companiile canadiene miniere se numără printre cele mai agresive din lume când vine vorba de ISDS.”, se arată în raport.

Din concluziile studiului:

62% din cele 55 de cazuri în care un investitor canadian a apelat la ISDS sunt în sectoarele de resurse sau de energie. Începând cu anul 2006, 78% din cazuri au fost în aceste industrii.

58% din cazurile care implică un investitor canadian, se contestă măsurile de gestionare a resurselor sau de protecție a mediului luate de guvernele străine. Începând cu anul 2006, proporția este de 72%.

56% din cazuri au fost aduse împotriva țărilor în curs de dezvoltare, în special din America de Sud și Centrală. Începând cu anul 2006, proporția este de 72%.

Investitorii canadieni au câștigat doar patru cazuri din 28 – având o rată ”de succes” de 14%. 27 cazuri care implică investitorii canadieni în procese ISDS sunt încă în curs de desfășurare.

Guvernul Federal (Canadian – n.r.) susține că a urmărit atent noile tratate de investiții care conțin ISD, în scopul de a oferi un “climat transparent și previzibil pentru investitorii canadieni în străinătate.” Cu toate acestea, arată raportul, nu e deloc evident care sunt beneficiile pe care le aduc aceste tratate pentru investitorii canadieni. Asta în condițiile în care doar patru din cele 55 de cazuri analizate în studiu (procese încheiate sau în derulare) au avut rezultate favorabile pentru investitorii canadieni. Spre comparație însă, Canada a pierdut aproape jumătate din cazurile în care investitori străini (de Canada) au apelat la ISDS, fapt care a pus presiune pe statul canadian pentru a schimba reglementări privind sănătatea publică și mediul.

”Tratatele de investiții au compromis democrația canadiană și relațiile Canadei cu parteneri istorici în spațiul de politică democratică, fără a crea acel mediu ”tranparent și previzibil” pentru investițiile companiilor canadiene în străinătate”, concluzionează raportul, care mai arată: ”Având în vedere costurile ridicate și beneficiile mici, dovezile nu sprijină extinderea continuă cu includerea clauzelor ISD în tratate mai mari de comerț liber cum ar CETA și TPP”.

România curată