Merg in salile de fitness si piscinele din oras si de ani de zile, vad in jurul meu categorii bine definite si niciodata in schimbare. Vad oameni cu virste de peste 35-40 de ani, majoritar, care vin la salile de fitness, iar la piscine, chiar cu lungimi aproape de cele olimpice, vad in general persoane si mai in virsta. Conditiile de plata nu sint chiar draconice si eu cred ca si le poate permite oricine, care decide sa renunte la lucruri total inutile si sa faca ceva ultil pentru viata lui sau ei.
Este la fel de impresionant pentru mine, sa vad un numar predominant de chinezi si asiatici, in general, in virsta, inotind in piscine, dar foarte putini la salile de forta.
Recesiunea inceputa in 2008, a produs mari pierderi in multe industrii si a lasat o economie canadiana si chiar americana, in deriva.
Una dintre industriile care nu au simtit reculul, a fost “fitness-ul”, salile de exercitii fizice.
In concordanta cu raportul eliberat de International Health, Racquet and Sprotsclub Association, numarul de membri ai salilor de fitness din America este acum de 54 de milioane, de la numai 45 de milioane citi erau in 2009. Un numar dublu de americani au cumparat abonamente la aceste sali, raportat la jumatatea anilor 90.
Dar, cu toate astea, populatia americana si canadiana, nu arata deloc mai sanatoasa, nici fizic si nici mental, ba din contra, ei sint cu mult mai bolnavi si mai ipohondri, vaitindu-se continuu.
Dupa cum arata statisticile Center of Disease Control (CDC), o agentie guvernamentala americana, in 2013, numai 25% dintre adulti erau angajati intr-o forma sau alta de exercitiu fizic, in afara dormitorului conjugal…
Intre 2001 si 2012, numarul obezilor raportat la populatia americana a crescut de la 36% la peste 41% si procesul continua alarmant…
Explicarea acestui paradox sta in intrebarea :Cine executa aceste exercitii fizice?
A fost o perioada in viata omenirii in care “prosperitatea” era data de greutate, cei mai cu burta, parea sa aiba si un statut social aparte.
Clasele de yoga, fitness, miscare acvatica si alte forme de exercitii fizice, au proliferat in ultima perioada.. Dar sa raspundem la intrebarea de mai sus, legata de paradoxul miscarii si segmentului care executa miscari fizice de intretinere si relaxare.
Pe o scara formata functie de capacitatea materiala, vom lua cinci segmente. Cei mai saraci au o participare scazuta de la 15% in 2003, la 10,5% in 2014.
A doua categorie bazata pe venit, a crescut de la 20% in 2003, la aproximativ 30% dintre ei in 2014, care sint in “miscare”. A treia categorie, functie de venit, a crescut de la 26% in 2003, la 31% in 2014. A parta categorie, bazata de venitul anual,a crescut in participare la salile de exercitii, de la 29% in 2003 la 35% in 2014.
Ceea ce este intersant, este a cincea categorie, deci cei mai bogati, a caror proportie de participare la salile de exercitii fizice, din totalul lor, a fost in 2003, de 42%, iar in 2014, peste 62% dintre ei faceau miscare sub diferit forme la salile de sport si piscine.
Urmaresc discutia dintre abonatii salilor de sport si personalul de pregatire.
Acest personal, instructorii fizici, ii numesc pe cei ce fac exercitii, atleti. Este un interesant mod de a-i mobiliza si de a-i face sa inteleaga importanta deosebita a miscarii. Este o chestiune psihologica la care cei de la sala apeleaza in contact cu clientii si se pare ca abordarea a avut si are success.
Ceea ce este rau si foarte rau, este ca exercitiul fizic si importanta lui a devenit apanajul unei clase sociale, a unui segment cu o situatie financiara mai buna si este revoltator ca tocmai cei ce nu pot minca cit de cit sanatos, nu inteleg ca aceste exercitii fizice sint exact ceea ce au nevoie, acestia cantonindu-se in fata televizoarelor, a jocurilor distractive pe calculator si gasind ca oportun sa bea alcool in loc sa cheltuiasca aceste sume in favoarea sanatatii lor. Dar le spune cineva acest lucru?
Pai, nu le spune nimeni, iar de la scoala generala, ei nu au competitii intre clase sau cu alte scoli in plan sportiv, decit foarte, foarte rar si numai la anumite sporturi, pentru ca ei nu au Daciada… Dar in schimb au Pizza Day, Burger Day, KFC Day si asa mai departe. Eu sint mereu surprins de faptul ca in barurile sociale si tip sport, unde de obicei se string persoane cu venituri si educatii limitate, toti dintre cei prezenti, au echipamente si tricouri ale favoritilor de top de la diverse discipline sportive, iar in final ies afara din aceste baruri, beti morti, pe trei carari. Acela este sportul pentru care au fost educati de profesorii capitalisti si familia atomica capitalista.
Capitalismul este o afacere si o permanenta inselaciune si nu poate fi sanatos decit cel ce lupta impotriva sistemului si isi creaza propriul lui sistem, mai ales intr-o lume atit de informatizata… pentru ca acest capitalism ne-a luat ceva de care foarte putini discuta si anume, TIMPUL.
Adrian Cosereanu
http://www.alternativaromaniei.com/
