In timp ce pietele de capital se topesc pe zi ce trece, din Shanghai pina la New York, laureatul cu Premiul Nobel, Paul Krugman, de altfel si columnist la The New York Times, a decis sa faca o afirmatie pe cit de bizara, pe atit de negativa profesional pentru calitatea lui de Premiant Nobel, anuntind ca in acest moment exista o criza economica vizibila datorita faptul ca… volumul datoriilor nu este sufficient de mare!!!!!
Un alt economist timpit, laureat si el, Gordon Gekko, scria de curind ca “Avaritia este buna !”
http://www.nytimes.com/2015/08/21/opinion/paul-krugman-debt-is-good-for-the-economy.html?_r=1
Poate datoria guvernului sa fie un element economic favorabil ?
Pe linga Krugman, alti economsiti de elita din occident, argumenteaza pe diferite canale Media cu caracter economic, faptul ca economiile capitaliste au nevoie de un volum ridicat de datorii publice pentru a functiona bine… Dar, aceasi inteligenti economisti, nu ne spun ce volum al datoriei ar fi necesar si raportat la care indicator economic…
Ar putea fi favorabil pentru America sa fie mai datoare decit este in acest moment? Acesti economisti spun ca actuala criza economica este datorata faptului ca guvernele nu sint suficient de datoare… De asta ce mai ziceti?
Atunci, de ce pina acum, toate guvernele capitaliste latrau ca trebuiesc reduse deficitele si reduse datoriile, altfel tarile care nu vor lua masuri in acest sens vor ajunge in situatia Greciei???
O alta figura de notorietate in lumea finantelor americane, Narayana Kocherlakota, fostul Presedinte al Rezervelor Federale ale statului Minneapolis, declara de curind ca guvernul are nevoie de un volum mai mare de datorii pentru ca economia sa functioneze corespunzator.
Dar, de ce exprima ei aceste idei si de ce este bine ca datoria guvernului sa fie cit mai mare?
O prima ratiune a lor, este ca, contractind datorii, este o cale prin care se pot plati anumite lucruri folositoare in economie si ar trebui facut mai mult in acest sens cind pretul este bun…
Dar Krugman a uitat sa spuna ca indiferent de cit de dator este un guvern si cit imprumuta de la Banca Centrala, fluxul de bani va curge in directia sectorului privat déjà arvunit de politicienii corupti, catre contractorii de la care au luat spaga, catre zonele ascunse ale economiei, pentru procurarea unor materiale scumpe de la furnizori aranjati, pentru licitarea in bataie de joc fata de banii imprumutati si imbogatind o trupa de apropiati ai politicienilor care au “cotizat” in afaceri si asa mai departe…Deci banii nu vor ajunge sa fie folositi in proiecte de dezvoltare publica ci de umplerea buzunarelor unor acoliti ai politicienilor… Krugman a uitat acest aspect “minor” in analiza lui…
Este adevarat ca SUA sufera in economie din cauza drumurilor din ce in ce mai darapanate, cailor feroviare, sistemelor de aductie a apei potabile si in general o parte a infrastructurii, pentru care guvernul americana imprumutat masiv, insa nu se vede mai nimic, iar preturile la care au fost facute anumite lucrari, intreg orice asteptari, imbogatind niste jefuitori in cirdasie cu politicienii.
Vedem peste tot, pe facturile guvernului, pentru construire sau refacere de infrastructura, cheltuieli din ce in ce mai mari pe acelasi tip de lucrari efectuate cu ani in urma. Ne intrebam, de ce?
Greu de inteles, din moment ce acele firme care realizeaza lucrarile, beneficiaza de dobinzi bancare pentru imprumuturile contractate, din ce in ce mai mici si apropiate de zero, tehnologia este din ce in ce mai performanta si aceste mari companii au acces la aceasta tehnologie in conditii avantajoase, guvernul le ofera scutiri de taxe semnificative, in multe domenii, numarul angajatilor datorita tehnologiei si al unui management mai “performant” este mult mai mic, deci fondul de salarizare este mai mic si multe alte avantaje. Iar in final, factura este mai mare… Cum se poate asa ceva? Unde este diferenta? Foarte simplu, in buzunarele din ce in ce mai pline ale patronilor marilor corporatii care au “cotizat” in alegerile politice, in buzunarele rudelor politicienilor si ale acolitilor lor din structurile de stat care au oferit aceste contracte, iar amaritii care au platit, devin din ce in ce mai amariti, pentru ca asa este in capitalism.
In opinia lui Kocherlatoka, dobinda redusa de la Rezervele Federale este o problema majora care sta in fata iesirii din criza a sistemului capitalist american, Dar el nu spune de ce pe acest fond al dobinzilor mici, companiile medii si mici nu beneficiaza de acesti bani, tinerii antreprenori si firmele lor nu se califica pentru a obtine acesti bani si a porni afacerile lor private si vedem din ce in ce mai clar faptul ca banii au luat drumul unei finantializari excesive a economiei.
Crede acest presedinte al Rezervelor Federale Minneapolis ca odata cu o rata mai mare a dobinzilor bancare, circuitul banilor in economie vor trece prin Main Street si vor ajunge la cei ce intradevar au nevoie in afacerile lor in faza incipienta? Sub nici o forma !
Acei bani vor ajunge la aceasi sacali de pe Wall Street, numai ca dominatia lor va fi din ce in ce mai mare si cu mai mare presiune pe omul de rind…
Al cui joc il fac acesti economisti, Kocherlatoka si Krugman, care vor sa duca datoria guvernului mai sus, prin marirea dobinzilor bancare? Este foarte simplu, jocul jewmericanilor din bancile din SUA, dupa care procedeul sa continuie si in tarile in curs de dezvoltare, ca doar americanii au marit dobinda si jefutorii evrei din finantele mondiale vor putea cistiga mai mult inrobind guvernele si in final, permanentul dator saracit, omul de rind…
Cum vad acesti economisti faptul ca datoriile sint bune, in contextul datoriilor fostilor studenti, care odata crescut nivelul acestor datorii si cu o lipsa majora de locuri de munca de natura sa poata returna datoriile? Este bun un nivel mai mare al datoriilor acestor studenti, urmare a datoriilor crescute ale guvernului??? Halal economisti !
Dar, ce ar spune economistul de Nobel, Krugman, daca guvernul ar fi din ce in ce mai dator, iar in final ar fi nevoit sa taie din pensia lui si alte subventii pe care le obtine ca “valoare” a economiei capitaliste americane??? El se bucura de existenta in partea superioara a societatii si nu realizeaza impactul cu cei de la baza piramidei, asta facind din el un economist de duzina…
Dar, cum poate explica Krugman si alti economsiti americani adepti ai datoriilor din ce in ce mai mari ale guvernelor, ca Grecia este in situatie dificila chiar din aceasta cauza?
De ce nu le explica ei celor de la FMI, BCE, Banca Mondiala si alte institutii ale finantelor mondiale, ca trebuie sa accepte datorii mai mari, findca este si in avantajul lor si in avantajul Greciei???
Nu are Grecia suficienta datorie a guvernului?
Pai, cit ar trebui sa aiba Mr. Krugman, pentru a fi o economie infloritoare???
Sau, poate Krugman, un alt economist cu terminatia “….man”, vede o cedare totala a suveranitati, prin aceasta crestere a datoriei guvernului si ancorarea populatiei in zona umilintei si servituti, de unde sa profite fratii evrei ai lui Krugman…
Adrian Cosereanu
http://www.alternativaromaniei.com/
