Tarile in curs de dezvoltare emergente sint prinse intre o “posibila” refacere economica americana si o incetinire a dinamicii economiei chineze. In ce directie vor evolua economiile lor?

Directiile diametral opuse in care se indreapta cele doua economii mari ale globului, isi spun cuvintul din ce in ce mai pregnant la nivelul economiilor tarilor emergente in curs de dezvoltare, care au reprezentat o piata avida si in dezvoltare.

Dar ce se intimpla acum, cind America se lauda cu o refacere pe hirtie, lucrurile merigind din rau in mai rau in economie, iar Chiana a trebuit sa reduca motoarele datorita unei cereri globale din ce in ce mai mici, iar perspectivele nu sint deloc imbucuratoare?
Aceste divergente provoaca mari probleme economiei mondiale, dar mai ales pe pietele emergente, care au trait o viata buna, in perioad a boom-ului economic chinezesc, cind pietele lor erau inundate de produse ieftine iar „fabrica mondiala” care este China, avea mare nevoie de resursele lor minerale. Dar raul inca nu a venit…
Daca astazi Rezervele Federale vor creste dobinda de referinta, pentru prima data in opt ani, banca centrala americana pastrind-o la zero in toata aceasta perioada, situatia va devenii din ce in ce mai complicata si vom fi martorii unor schimbari majore, tarile emergente fiind major afectate in sens negativ.
Dolarul deja crescut, care s-a apreciat in ultima perioada cu peste 15% fata de monedele partenerilor comerciali traditionali, este un nou semn negativ care va afecta tarile in curs de dezvoltare. Acestea vor fi presate in doua feluri, de situatia economica expusa:
1. Capitalul din aceste tari se va scurge masiv catre achizitii in America, in bunuri imobiliare, depuneri si investitii in banci si alte institutiii financiare si altele, unde returul, profitul, este destul de mare, datorita cresterii dobinzi, dictata de Rezervele Federale. Deplasarea dolarilor catre bancile americane, veniti din tarile in curs de dezvoltare, va aduce investitorilor profituri mai mari decit daca ar investii si ar avea bataie de cap si un nivel de risc mult mai ridicat, in tarile emergente. Unii investitori fiind chiar oameni de afaceri in aceste tari in curs de dezvoltare, dar preferind sa investeasca in SUA sau punind banii in sistemul financiar american, pentru profit.
2. Coroporatiile care imprumuta in tarile in curs de dezvoltare emergente, trebuie sa faca fata unui risc generat de 1.300 miliarde de dolari bonduri in dolari americani, pe care ei le-au oferit bancilor pentru a primii bani din 2010 si pina in prezent. Conform lui BIS, o mare parte din aceste corporatii care au imprumutat bani prin emitere de bonduri, sint din Brazilia, China, Rusia si Mexico.

Semne alarmante vin din China, unde productia a incetinit ritmul si nu exista desfacere de produse asa cum a fost cu ani in urma. Numai in Iulie, exportul chinezesc a inregistrat un recul de peste 8% si o scadere a pretului de productie la fabrici, de 5,4%, aratind o supracapacitate de productie in industria grea chineza. Unele incetiniri in economia chineza sint binevenite si inevitabile, reflectind trecerea de la economia bazata major pe investitii, la cea bazata pe consum. Dar acest lucru nu este valabil pentru multe din tarile in curs de dezvoltare emergente, ele suferind economic major.
Impactul scaderii cererii de produse in economia chineza, dar compensarea in parte cu cererea relative crescuta de pe piata interna, duce in final la un nivel scazut al cererii agregate cu mare impact negativ pentru tarile exportatoare de materii prime, cum ar fi Brazilia si Africa de Sud, care nu sint bine ancorate in comertul international.
Pe de alta parte, PIB ul Singapore, o tara emergenta in avint economic cu citiva ani in urma, a inregistrat de curind o crestere de sub 2%, cel mai scazut in ultimii trei ani. In acelasi timp cererea si produsele livrate de catre fabricile din Taiwan si Coreea de Sud, sint la un nivel minim de avarie.
Chiar si India, o economie inclinata permament catre inflatie si care are legaturi mai reduse cu economia chineza fata de vecinii ei,  simt din plin acest fenomen economic. Otelarii de la marile centre metalurgice indiene se pling de importul foarte ieftin de otel chinezesc, pe care chinezii il vind din stoc pentru a debloca sume enorme.
Presiunea din ce in ce mai mare pe care o pun preturile in scadere ale produselor chinezesti livrate in zona tarilor in curs de dezvoltare emergente si in tarile vecine, duc la situatia in care aceste tari incep sa piarda piete de desfacere, care le detineau pina acum. Asta face diferenta dintre economia comunista chineza si cea capitalista a unei mari parti a tarilor in curs de dezvoltare emergente, ducind la situatia dependentei majore a lor de China, direct sau indirect, si chiar de o evolutie a dobinzilor dictata de Rezervele Federale americane. Acesti doi factori vor duce la colapsuri economice  in serie ale tarilor foste emergente, dar nu vor rezolva nici problema economiei chineze in totalitate si nici a economiei americane.
Schimbarea facuta de catre Banca Centrala a Chinei (PBOC), in ceea ce priveste rata de schimb, a fost efectuata in ideea de a oferii Chinei o mai buna si reala ancorare la fortele pietei si deplasare de la dependenta de dolar in sine, determinind o valoare mult mai apropiata de realitate pentru yuan.

In citeva zile vor fi luate decizii majore legate de viitorul tarilor emergente si trebuie luat in considerare faptul ca americanilor le-a mai ramas putine pirghii economice pentru a crea stabilitate economica mondiala… Sa ne pregatim de o aterizare dura in Romania…

Adrian Cosereanu

http://www.alternativaromaniei.com/

Acest articol a fost publicat în ECONOMIE-FINANCIAR ( international). Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns