După o lungă perioadă în care turismul balnear a fost văzut doar ca o componentă socială, operatorii în turism au deschis ochii și buzunarele, și au început investițiile într-o piață care în străinătate generează miliarde de euro.
Stațiunile balneare ar putea fi salvarea turismului autohton. Pe fondul investițiilor constante, segmentul a fost în cotinuă creștere în ultimii ani, iar din ofertele agențiilor au început să facă parte și pachete din turismul de sănătate.
Patronatele din domeniul balnear susțin că turismul de sănătate înregistrează, în medie, o creștere anuală de peste 10% pe an. „Creșterile au fost generate de investițiile făcute în principalele stațiuni: Sovata, Căciulta, Călimănești, Băile Felix”, explică președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear din Romania (OPTBR), Nicu Rădulescu.
Potrivit acestuia, investițiile din sectorul balnear sunt mult mai mari decât în turismul clasic. Și asta în condițiile în care vorbim de o piață care se ridică acum la circa 500 de milioane de euro anual. Rădulescu recunoaște că dezinteresul autorităților pentru zona balneară, dar și procedurile grele de accesare a fondurilor europene, au ținut pe loc și au contribuit la degradarea stațiunilor cu potențial pentru turismul de sănătate.
În multe dintre acestea trebuie investit în primul rând în reabilitarea și restaurarea obiectivelor istorice – indiferent că vorbim de hoteluri sau spații de tratament și agrement -, dar în egală măsură și în noi stabilimente care să ofere o nouă gamă de servicii.
Da la sanatoriu, la spa și wellness
Dacă în urmă cu 10 ani turismul balnear era privit doar din prisma pachetelor sociale, în ultima perioadă profilul beneficiarului acestor servicii s-a schimbat radical. Și asta o demonstrează cifrele unei piețe care și-a schimbat cu mult profilul, de la simplu „sanatoriu”, la spații de cazare cu facilități de spa și wellness.
„În urmă cu 11 ani, când preluam patronatul, ponderea turismului social în sectorul balnear era de 90%. În prezent avem în jur de 40% turism asistat. Și asta pentru că turismul de spa și wellness a luat locul celui asistat”, detaliază Nicu Rădulescu.
În ultimii cinci ani, spun jucătorii din piața turismului balnear, stațiunile de tratament au fost căutate de un număr tot mai mare de tineri. Explicația vine din faptul că multe stațiuni balneare din România și-au dezvoltat mult zona de loisir, iar turiștii au la dispoziție oferte mult mai diversificate.
Eximtur, una din agențiile active în zona balneo, a calculat că numai în primele opt luni ale acestui an vânzarea pachetelor de tratament a fost mai mare cu 40% față de perioada similară a anului trecut.
Printre primele cinci cele mai căutate stațiuni balneo vândute de Eximtur se numără Băile Felix, Băile Herculane, Sovata, Covasna și Călimănești-Căciulata.
„Pachetele variază de la câteva sute de lei la câteva mii de lei, în funcţie de clasificarea hotelului şi facilităţi, numărul de nopţi, tipurile de servicii de masă și zona solicitată. Cazarea cu mic-dejun într-un hotel de două stele din Băile Felix costă 50 de lei pe zi de persoană, în timp ce cazarea cu mic-dejun într-un hotel de patru stele din Sovata ajunge la 200 de lei. Putem spune că un pachet mediu ar costa aproximativ 100 de lei de persoană pe zi”, arată Cristina Basarab, brand manager Eximtur.
Potrivit jucătorilor din piață, 30% din încasările din turism vin din sectorul balnear. Aceștia mai spun că în urma modernizării bazelor de tratament și a dezvoltării zonei de spa și wellness mulți manageri de companii preferă să organizeze teambuildinguri în stațiunile balneare. Adică un gen de activitate care presupune pachete de 200-300 de lei de persoană pe zi.
Pe de altă parte, investițiile susținute au crescut și interesul turiștilor străini.
„Au început să vină turiști din Germania, Spania, Italia. După introducerea programelor de geriatrie au început să devină interesate și agențiile de turism din țările arabe”, spune președintele OPTBR, Nicu Rădulescu.
Turismul balnear în străinătate
În anul 2009, Ministerul Turismului din România lansa un master plan pentru turismul balnear. Unele din principalele recomandări ale documentului erau legate de investiții masive, în special în zona de spa și wellness.
Realizatorii studiului au făcut și o comparație cu nivelul la care se situează turismul de sănătate pe plan mondial. Citând date din 2007, studiul arăta că pe plan mondial 10 milioane de persoane cumpără pachete de turism balnear.
Într-un clasament al celor mai căutate state pentru turismul de sănătate, Germania se situa pe primul loc, cu șase milioane de turiști anual, din care 250.000 erau străini.
Pe al doilea loc se situa Italia, cu 1,8 milioane de turiști, din care 350.000 din afara țării. În Franța, peste 500.000 de oameni veneau anual pentru turismul balnear, numărul străinilor fiind extrem de mic. Pe a patra poziție se situa Spania, cu 200.000 de turiști pentru zona balneo.
Același studiu mai arăta că centrele Spa, nu neapărat cele din circuitul turistic, sunt preferate de circa 100 de milioane de oameni anual. La nivel mondial, segmentul Spa generează vânzări de 173 de miliarde de euro. Din acești bani, 41 de miliarde provin numai din activitatea de Spa, iar 132 de miliarde din activitățile hoteliere și conexe.
Piața procedurilor Spa este dominată de Statele Unite, cu încasări anualte de 8 miliarde de euro. Urmează Japonia, cu 3,9 miliarde de euro, Germania – 2,6 miliarde de euro – și Franța – 1,5 miliarde de euro.
Cu aceste cifre ca premise, e de înțeles de ce master planul pentru turismul balneo recomanda ca hotelurile din România care au servicii atât pentru afaceri, cât și pentru agrement, să își deschidă mici Spa-uri.
