Aveam 19 ani, in febra examenelor de bacalaureat, plin de energie si de informatii. Eram buimac de somn si abia asteptam sa termin cu examenele si sa ma relaxez, ca meritam si eu (asta era in capul meu atunci).
Ultima proba a fost la biologie, am terminat proba cu speranta ca o sa iau MAGICUL 5, Inegalabilul 5. Asta fiind vineri dupa-amiaza. Duminica se afisau rezultatele.
In week-end-ul acela am stat ca pe ace, nu aveam stare si eram intr-un continuu calcul la nota pentru fiecare materie.
Ziua cea mare a venit, iar eu am ajuns in fata rezultatelor ( fiind convins ca o sa iau la matematica, asta din calculele mele) si nota m-a izbit direct in fata: Am luat 3,9.
“-Imposibil!!” mi-am spus, calculele mele imi aratau ca am luat 5,1. Am analizat solutiile si am depus contestatie.
Fiind sigur, ca o sa imi primesc sfantul 5, am stat linistit cele 4 zile pana la afisarea rezultatelor dupa contestatie.
Si ghici ce?
Aceeasi nota era pe panoul de rezultate, tot 3,9.
In acel moment am inceput: “daca nu mai ieseam afara si stateam sa fac exercitii sigur luam;daca mergeam la pregatire sigur eram admis
acum; daca eram mai atent la ore, luam si eu 5-ul magic; daca nu mai pierdeam timpul pa PC, era mult mai bine pentru mine”.
In acele momente, am inceput sa imi fac tot felul de scenarii, tot felul de presupuneri si tot felul de idei, despre modul in care a decurs pregatirea mea si tot ceea ce am facut eu in acea perioada.
Dupa 1 zi de suparare intensa, mi-am dat seama ca nu pot schimba nota, nu pot da timpul inapoi si nu mai pot face nimic pentru schimbarea examenului care a trecut.
M-am adunat si am inceput sa caut solutii pentru sesiunea de toamna, adica tot ce puteam face efectiv in momentul “ACUM de atunci” pentru a avea succes in viitoarea sesiune de examen.
Atunci am gasit solutia de a face meditatii la matematica toata vara, si uite asa s-a dus relaxarea mea, intr-o camera alaturi de trei colegi si o profesoara, in fiecare saptamana cel putin 2 ore pe sedinta( faceam c-am 2 pe saptamanana), timp de doua luni jumate.
In viata mea, la fel si in a ta, la fel si in a celor care iti sunt aproape, si a celor care te cunosc si a tuturor oamenilor de pe aceasta lume, A EXISTAT cel putin o singura data cuvantul “DACA” asociat unei intamplari.
Uneori si mie continua sa mi se intample asocierea aceasta, dar incerc de fiecare data sa imi dau seama ca vrea sa isi faca aparitia fata de o situatie, evit cat pot de mult.
Acest cuvant “DACA” iti produce o stare generala de neliniste si te pune foarte mult pe ganduri.
Studiile arata ca in procent de 85% folosesti cuvantul “DACA” asociat unui eveniment negative, iar doar 15% unuia pozitiv.
Sti de ce se intampla asta?
Pentru ca doresti de fiecare data cand il asociezi unui eveniment negativ, sa schimbi ceva din trecut, iar asta nu este posibil.
Acest cuvant devine foarte frustrant, mai ales in momentul in care in mintea ta se contureaza ideea:
“Daca eram acasa…..”; “Daca eram atent…”; “Daca eram cu tine….” si putem continua pentru orice situatie, prin care ai trecut. Subliniez PRIN CARE AI TRECUT.
Atunci cand folosesti acest cuvant “toxic”, in mintea ta se creeaza un proces de imaginatie puternic, adica in minte iti apar imaginile pe care le-ai fi dorit tu sa se intample, nu ceea ce este in realitate defapt.
Acest cuvant te poarta inevitabil intr-o calatorie in trecut, ceea ce nu este bine deloc. Mintea ta cauta solutii de fiecare data cand folosesti acest cuvant, pentru un eveniment din TRECUT.
Tu traiesti in trecut?
De fiecare data cand folosesti acest cuvant iti dai sa traiesti sentimentul de remuscare si de incapacitate pentru o anumita situatie!
Te minti pentru ca tu vrei sa schimbi ceva ce s-a intamplat deja.
Tu si nimeni de pe acest Pamant nu are vreo forta asupra trecutului, doar clipa prezenta si viitorul le mai poti schimba.
Pentru a fi mai impacat cu tine si cu viata ta iti recomand urmatoarele:
1.Axeaza-te pe ceea ce poti face de aici incolo, adica AICI SI ACUM.
2.Renunta la acest cuvant si iti garantez ca viata ti se va schimba relativ in bine. Sti de ce?
Pentru ca NU te mai gandesti la cum sa schimbi ceea ce s-a intamplat deja, ci te gandesti la solutii pentru situatia in care te aflii.
Lev Tolstoi spune in citatul sau un mare adevar:
“Prezentul este acel moment din afara timpului care uneşte trecutul cu viitorul. În acest prezent pot face apel la conştiinţă pentru ca momentul să devină real. Trecutul şi viitorul sunt însă iluzii.”
Tu in ce moment te afli?
