La 2 noiembrie 1784 izbucnea Rascoala Taraneasca din Transilvania, condusa de Horea, Closca si Crisan

Se împlinesc 230 de ani de la martiriul lui Horea şi Cloşca

Rascoala Taraneasca din Transilvania din anul 1784, numita si „Rascoala lui Horea, Closca si Crisan”, a fost o importanta actiune de revolta a taranimii iobage din Transilvania impotriva constrangerilor feudale la care era supusa. La ea au participat iobagi romani, maghiari, sasi de pe domeniile nobililor si statului, mineri din Muntii Apuseni si ocnele din Maramures, mestesugari, preoti etc. Rascoala a pus in discutie statutul de tolerati in Transilvania imperiala al romanilor, ceea ce i-a conferit si un caracter national. La 2 noiembrie 1784 izbucnea Rascoala Taraneasca din Transilvania, condusa de Horea, Closca si Crisan Miscarea inceputa in comitatul Zarandului se intinde si in comitatul Hunedoarei. In ziua de 4 noiembrie 1784, cete de tarani ard castelul baronului Anton Iosika din Branisca, pe valea Muresului, iar in cele 2 zile urmatoare taranii distrusera si arsera toate curtile nobililor din comunele Sulighet, Bretea, Ilia, Sarbi, GuraSada, Tataresti, Lesnic, Dobra, Roscani, Geoagiu de Jos etc. O mulțime de nobili si preoti unguri fura executati si pe aici. Taranii veniti din Zarand ii pun in miscare si pe iobagii de pe Valea Streiului si din Tara Hategului, unde deasemenea multimea taranilor rasculati devasteaza si da foc edificiilor nobililor din aproape toate comunele pana la granita cu Tara Romaneasca. La 5 noiembrie rascoala ajunse la marginea orașului Deva, dar eșueaza in incercarea de a cuceri orasul. La 11 noiembrie, Horea adreseaza nobilimii refugiate in oras un ultimatum, care rezuma ideile politice si sociale ale rascoalei (desi istoricii au aratat ca documentul nu a putut sa fie redactat de liderii rascoalei, care nici nu erau in zona respectiva si nici nu știau sa scrie; mai mult, documentul este identic cu un act redactat la curtea imperiala de la Viena, o propunere a consilierului Borie, trimisa Mariei Tereza): „Nobilul comitat, impreuna cu toti stapanii de mosii si cu toata seminția lor, sa jure pe cruce; nobili sa nu mai fie, ci fiecare daca va putea gasi o slujba sa traiasca din aceea. Nobilii stapani pe mosii sa paraseasca odata pentru totdeauna mosiile nemesesti. Si ei sa plateasca dare ca poporul de rand. Daca comitele si nobilii stapani de moșii se vor invoi la aceasta, taranii le fagaduiesc pace, iar in semnul pacii sa ridice pe cetate, pe la marginile orasului, pe prajini cat mai inalte, steaguri albe” Vasile Ursu Nicola (Horea) (1731-1785) Sursa: ro.wikipedia.org

http://glasul.info/

Acest articol a fost publicat în ISTORIE RO.(Transilvania). Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns