Burebista a fost ucis la comanda Romei. Viitorul împărat al Romei, Octavian, pentru a ajunge la putere, mai întâi a organizat asasinarea lui Cezar (martie 44 î.e.n) , apoi a cumpărat câţiva nobili daci din anturajul marii căpetenii. Aceştia au declanşat o revoltă, ”o lovitură de palat” căruia i-a căzut victima Burebista (44 î.e.n).
Vlad Ţepeş, trădat Înaltei Porţi de propriul să frate, Radu cel Frumos, împreună cu o parte a boierilor dregători din Ţara Românească, asasinat de un otoman angajat ca slugă a sa (1476 sau 1477, nu se cunoaşte precis anul şi data).
Radu de la Afumaţi, asasinat într-o bisericuţă de pe dealul Cetăţuii, sub ochii preotului, de boierii Ţării Româneşti nemulţumiţi (2 ianuarie 1529).
Petru Rareş, trădat Înaltei Porţi de boierii moldoveni (1541).
Petru Cercel, trădat Înaltei Porţi de propriile sale gărzi (1587).
Mihai Viteazu, trădat de nobilii ardeleni, asasinat la ordinul generalului imperial Basta.
Constantin Brâncoveanu, trădat Înaltei Porţi de propriile sale rude, torturat şi decapitat la Stambul (26 august 1714).
Horea, Cloşca şi Crişan, trădaţi pentru 300 galbeni, de câţiva ţărani cărora le apărau interesele (1785).
Tudor Vladimirescu, trădat de prietenul său cel mai bun, Alexandru Ipsilanti, asasinat în 1821.
Nicolae Ceauşescu, trădat de propria securitate şi asasinat la Târgovişte (25 decembrie 1989).
Mitul Ana lui Manole – Manole îşi sacrifică soţia nevinovată şi declarativ iubită, zidind-o de vie în pereţii Mănăstirii Argeşului, pentru desăvârşirea propriei opere şi desfătarea egoului personal. Societatea admiră edificiul şi proslăveşte crima!
Căţeluşul cu părul creţ care „jură că nu fură dar l-am prins cu raţa-n gură” este prima poezie învăţată de copiii românilor când abia încep să vorbească! Poezioară aparent nevinovată transformă căţeluşul hoţ în modelul demn de urmat al viitorilor adolescenţi şi maturi. Copilaşii înţeleg că a fura e ok, şi mai bine dacă nu eşti prins, iar dacă eşti prins, chiar şi în flagrant, poţi jura fără remuşcări că n-ai furat nimic, ba chiar ai mari şanse să fii crezut, dojenit şi iertat.
Balada Miorița în care doi români invidioși complotează şi-l omoară pe cel de-al treilea pentru că era mai frumos, mai bogat şi mai sensibil decât ei. Ce învăţăm de aici? Că invidia este o trăsătură de caracter ce trebuie învăţată din fragedă pruncie, că este absolut corect să ne intereseze câte oi are vecinul, cum arată şi ce are în plus faţă de noi, că nu acceptăm concurenţa loială ci crima, promovarea şi îmbogăţirea pe trădări şi cadavre.
Alte exemple edificatoare prin care ni se „modelează” caracterele: „Ion”,”Baltagul” „Fefeleaga”, „Moara cu noroc” etc.
Care este scopul educaţiei în şcolile României? De ce nu există preocupare pentru construireaOMULUI ONEST, COMBATIV, EMPATIC, UNIT ÎN IDEALURI MĂREŢE, ÎN DEZVOLTAREA UNOR CALITĂŢI ALE PERSONALITĂŢII, ÎN DEZVOLTAREA ORIZONTURILOR, ÎN PREGĂTIREA PENTRU VIAŢĂ? De ce educaţia şi mass-media se concentrează pe violenţă şi desensibilizare la violenţă, uniformizarea gusturilor, promiscuitate, dezbinare, trădare, pasivitate, supunere, umilinţă, neimplicare, toleranţă faţă de chestiuni intolerabile?
