Dacă tot e lumea plecată ori stă acasă, de minivacanță, iar străzile sînt aproape pustii, un om, un cetățean, cum ar veni, plus o căruță și un măgar, au ieșit la defilare. Nu, nu la aia oficială, că aia o să fie pe bulevard. Acolo unde, de câteva zile, există o zonă împrejmuită și păzită de polițiști locali de zici că ori a fost ceva atentat, ori acolo o să-și parcheze Moșu’ renii. Adicătelea fix acolo unde oficialii, șefii, cum ar veni, o să se cațere pe platforma aia gri, ca să fie sus, să-i vadă lumea, Că altfel, ce rost are să fii șef, dacă nu știe lumea?
Da’, auzi, oficiale, de ce nu poți să stai și tu, ca oamenii ăia de te-au pus șef, simplu, fără să-ți cațeri importanța la înălțime? Neapărat să fii mai sus ca ceilalți? Vorba lui Năstase, vrei să-ți numere oamenii ouăle? Păi de ce să facă asta? Ai cumva mai multe?
Măgaru’ nostru, însă, nu dă doi bani pe șefi, așa că, văzându-și mai departe de defilare, încearcă să descifreze bolboroseala omului din căruță, care, tradusă în măgărește, ar fi putut ceva de genu’: “Ihaaaaa, Ihaaaa! (salut măgăresc oficial), bă, mânca-ți-aș defilarea, păi dacă io am băut un picuț, păi io nu mă piș tot cum se pișă oficialii, șefii, cum ar veni, după ce beau? Păi, ba da. Și atunci, nnngggg, de ce atâta fandoseală? Păi, bă, io beau și spirt, dacă n-am altceva. Cum s-ar zice, mă dezinfectez. Da’ ăia, de-și zic șefi, sau oficiali, mânca-mi-ar oficialitatea, cu tot cu ce lasă măgaru’ în urmă, ăia nu beau spirt, că ăia au bani să-și cumpere poșircă scumpă, așa că nu-s dezinfectați. Că altfel, de ce să stea ei, la defilare, izolați, fin’că nu-s dezinfectați, nu? Păi, bă, că cum defilez io cu măgaru’, nu defilează nime’. Și ți se pare că mă doare-n cur de voi? Fix nu. Hai, pa, că dacă mai stau mult p-aici, se supără măgaru’ și candidează și el, la alegerile de anu’ viitor.”
Și, șontâc-șontâc, nelăsând nimic în urmă, că are și măgaru’ mândria lui, au dispărut așa cum au apărut. Pe neștiute.
http://www.salajulpursisimplu.ro/
