Partajează asta:
- Trimite unui prieten un email cu o legătură(Se deschide într-o fereastră nouă) Email
- Tweet
- Partajează pe Threads(Se deschide într-o fereastră nouă) Threads
- Partajează pe Tumblr
- Imprimare(Se deschide într-o fereastră nouă) Imprimare
- Partajează pe Reddit(Se deschide într-o fereastră nouă) Reddit
- Partajează pe Telegram(Se deschide într-o fereastră nouă) Telegram
- Partajează prin WhatsApp(Se deschide într-o fereastră nouă) WhatsApp
- Articol

Foarte frumos ! Omul uită din păcate ce înseamnă devotament, câinele nu .
Suntem ca niste cobai cretini, dresati sa reactionam la scenarita-holiud. De ce nu aratam ca exemplul adevarat cind un ciine de foame i-a mincat fata stapinului picat pe jos in urma unui infarct. L-au gasit autoritatile pe jumatate mincat…ala da, devotament :))
Per ansamblu , Citadela , mai multa afecțiune au câinii decât noi ăștia cu doua picioare…Daca pana acum n-ai observat asta înseamnă ca mai ai de învățat in viață.
Am avut-o pe Gypssy (o catelusa maidaneza) timp de 18 ani.Cand a primit-o fiul meu avea 10 ani ,ea era foarte mica avea 6 saptamani ,fiul meu facuse oreon .de unde a stiut catelusa sa mearga la el sa scheaune si sa-i linga continu urechea stanga ?In 18 ani (anul trecut a murit) de cate ori cineva din casa era bolnav ,ea se punea la picioarele bolnavului si scheuna .Nimeni nu se bucura cand ajungi acasa ,cum se bucura cainele tau.Cat despre faptul ca Holyudul face si drege ,imi pare rau dar prietenia dintre om si caine n-a aparut de cand a aparut televiziunea.