Atenţie, Turcia a pus ochii pe Dobrogea musulmană! Moscheea care se va contrui la București este doar vârful iceberg-ului.
În spatele ușilor închise, se vorbește, în șoaptă, despre o adevărată campanie de creștere a implicării statului turc în România. Moscheea care se va construi în București este cel mai important semnal al unui desant religios și cultural al statului turc în România. Fondurile necesare pentru construcția sa, dar și a centrului cultural adiacent, sunt asigurate de către Turcia. Este vorba, la prima estimare, de circa trei milioane de euro. Muftiul Cultului Musulman din România, Iusuf Murat, afirmă că sprijinul financiar al Turciei este deosebit de important. Practic, fără acesta, este greu de crezut că s-ar fi găsit fonduri pentru edificiu. Potrivit autorizației de construcție, moscheea ar trebui să fie gata peste trei ani.
Moscheea din București este însă numai vârful iceberg-ului. În spatele ușilor închise, dincolo de ochii presei, lumea vorbește, în șoaptă, despre o adevărată campanie de creștere a influenței statului turc în România. Este o atitudine care a început cu mulți ani în urmă. Dovada semioficială a venit în 2011, când au fost publicate, de către WikiLeaks, mai multe telegrame ale Ambasadei SUA. Într-una dintre acestea este menționat ambasasorul Turciei în România, Ahmet Ockun, despre care americanii arată că diplomatul considera unele dintre comunitățile din Dobrogea ca fiind ”ale lui”. Iată cum sună stenogramele publicate atunci de presa națională. “Pe măsură ce am intensificat eforturile de a îmbunătăţi facilităţile militare româneşti din regiune pentru a fi utilizate de militarii americani, planificăm să ajungem la câteva din comunităţile pe care Okcun (ambasadorul turc) le consideră «ale lui», pentru a ne asigura că avem un dialog direct şi pozitiv”, se arată într-o telegramă din 2006.
Ambasadorul cerea socoteală SUA pentru apropierea de comunitatea turcă din Dobrogea. Ahmet Okcun a cerut o întâlnire cu ambasadorul SUA, pe 11 noiembrie 2006, ca să discute „activitatea intensificată a SUA din zona Dobrogea, direcţionată către comunitatea turcă”: „Comunitatea mea e confuză de apropierea americanilor şi a venit să-mi ceară sfaturi”. Urmare a presiunilor ambasadorului Turciei, muftiul comunităţii turce din România, Iusuf Muurat, a renunţat să mai viziteze SUA, în schimb s-a plâns pe ascuns americanilor de presiunile la care e supus atât de autorităţile turce, cât şi de către saudiţi, prin fundaţiile care finanţează comunitatea musulmană din România, care au cerut Ambasadei Arabiei Saudite să fie mai dură cu el, fiindcă „n-a incitat musulmanii la acţiuni agresive, după publicarea caricaturilor lui Mahomed în Danemarca”. Ambasadorul Turciei i-ar fi spus celui al SUA: „Extremismul islamic încearcă să se infiltreze în comunităţile mele. Eu încerc să contraatac şi să promovez Islamul aşa cum îl înţelege Turcia”.
Presiuni există, oameni care se feresc să declare oficial acest lucru. Există, spune ei, în lumea musulmană, o tabără care are o orientare puternică pro-europeană și pro-americană, o tabără care spune că România este a doua patrie a tătarilor, un popor surghiunit, a cărui țară, Hanatul Crimeean, a dispărut în 1783, un popor alungat de mai multe ori de pe pământurile actualei Crimee. Pe de altă parte, există o comunitate mai mică, tot a tătarilor, care, din diverse motive, poate financiare, poate culturale, poate din pură convingere, consideră că această comunitate ar trebui să se îndrepte mai mult spre Turcia, țara care poate să facă (și face) multe pentru membrii comunității ei de aici.
Turcia se implică exagerat de mult, în ultimii ani, financiar și cultural, în viața musulmanilor din România. Nu spunem în viața turcilor, ci a tuturor musulmanilor. Printre ei se numără și tătarii. De mulți ani, o parte dintre aceștia cer schimbarea oficială a denumirii lor, Uniunea Democrată a Turco Tătarilor Musulmani din România, în ceva mai simplu și mai apropiat de realitate, cum ar fi Uniunea Tătarilor din România. ”Dacă ești tătar nu poți fi și turc în același timp. Nu suntem nici niște corcituri (fără sens peiorativ), nici nu suferim de dublă personalitate. Tătar nu este de ajuns unora? De ce să folosesc eu în România anilor 2000 denumirea de turco, promovată de dragul turcilor din Turcia?! De ce aș face asta, când de fapt eu, ca tătar, am propriul nume și propria istorie, distinctă de cea a turcilor din Anatolia? Așa că scoateți turco din titlu”, se scrie pe unul dintre cele mai citite bloguri despre tătarii din România, http://tatar-tatarman.blogspot.ro/. În ciuda multor voci care au cerut acest lucru, sursele România liberă spun că oficialii turci s-au opus vehement acestei idei. Cert este că denumirea a rămas neschimbată.
De ce este importantă comunitatea musulmană din Dobrogea pentru Turcia? De ce se fac presiuni pentru ca lumea musulmană de aici să fie orientată către Ankara? Răspundem cu un citat „Secolele otomane ale Balcanilor au fost o poveste de succes. Acum trebuie să reinventăm această poveste…Turcia s-a întors”, a afirmat acesta, într-o vizită în Balcani. Doctrina aceasta a fost denumită neo-otomanism și presupune un rol active al Turciei în fostul stat otoman. Ahmet Davutoglu este acum premierul în exercițiu al Turciei, titrează România Liberă.
În Dobrogea, până în 1877, anul când zona de nord devine parte a Regatului României, românii erau minoritori aici. Structura populației se schimbă după 1878, în urma unei colonizări masive cu români.
Turcia are revendicări spirituale ascunse faţă de integritatea teritorială a României în Dobrogea, considerată leagănul musulmanilor turci. Dobrogea e loc de revenire a Turciei la Gurile Dunării.Operaţia lui Victor Ponta în Turcia sau moscheea ridicată în Bucureşti se pare că nu sunt lucruri întâmplătoare pentru agresivitatea intereselor Turciei în Dobrogea?
