Se pare ca au inteles total gresit si foarte curind vor afla realitatea.
In toata Media americana vedem o satisfactie mascata datorata deprecierii yuanului chinez, iar comentariile sint in masura sa incerce a ne convinge cit de rau este traseul economiei chineze si cit impact are aceasta criza economica mondiala asupra marelui stat asiatic, pratic uzina mondiala producatoare de bunuri.
Nimeni nu isi pune problema in lumea capitalista, daca aceasta depreciere este favorabila si pentru cine. Nimeni nu gindeste ca aceasta cadere si scoaterea din trezoreria chineza a sute de miliarde de dolari este un dezastru chiar pentru America si intreg vestul.
Aceasta decizie a economistilor chinezi de a deprecia moneda lor, este una care aduce gradual, un efect de refacere a economiei lor si un pericol terminator pentru economiile vestice, mai ales cea americana.
Economistii americani si in special cei de la Bloomberg, arata cit de mult se reduc rezervele de moneda americana in trezoreria chineza, in final oferind comentarii prostesti, legate de chinezii care stau la coada(este adevarat numai citiva, dar ii stim cit mint pe acesti raspindaci americani), la casele de schimb pentru a obtine dolarul american la schimb cu yuanul care continua sa se deprecieze.
Numai in Decembrie 2015, iesirile de dolari americani din trezoreria chineza au insumat peste 108 miliare de dolari…
In acelasi timp, economistii americani cu viziune ingusta nu vad ca FMI a acceptat yuanul in cosul international DST(Drepturile Speciale de Tragere), ca fiind una din monedele recunoscute in plan mondial. Tot in acelasi timp, economistii raspindaci americani, nu vad sau nu vor sa vada, ca insasi Germania a inceput un program de swaps-uri prin care transfera sume enorme in yuani, in marile banci germane, chiar in conditia acestei deprecieri, pe care o depling economistii americani.
Dar de ce se intimpla acest lucru? Foarte simplu, prin aceasta miscare, chinezi lovesc mai multe vrabii cu aceasi piatra.
In primul rind, devalorizarea yuanului aduce in economia lor un plus de export, care déjà este echilibrat cu un consum intern din ce in ce mai mare. In al doilea rind, acest export crescut va duce economia americana si capitalista la nivel mondial, in genunchi, nimeni din lumea capitalista nemaiputind contracara aceasta cadere de preturi, iar tratatele TPP sau altele, in care americanii si vesticii vor sa se integreze lasind pe dinafara China, vor devenii nule si neavenite, pentru ca ele nu vor mai avea rezonanta economica si eficienta pentru tarile participante. In al treilea rind, China are in vedere si economia japoneza, in declin total si cu siguranta din ce in ce mai dependenta de China si politica ei economica, pentru a supravietuii. China are in vedere conflictul mocnit militar din Marea Chinei de Sud, in care Japonia se implica din ce in ce mai mult si care poate duce la o ineficienta din ce in ce mai mare pentru economia japoneza, in cazul in care guvernul de la Tokyo nu cedeaza. In al patrulea rind si poate cel mai important, China doreste sa arunce moneda americana peste granitele trezoreriei sale si sa dea lovitura finala economiei americane si capitaliste in general. Pentru China, aceasta depreciere nu este facuta pentru faptul ca economia lor merge prost, ci pentru a scapa de dolarii din trezorerie si a-i introduce in tot felul de circuite financiare internationale, pentru ca in final sa ajunga in trezoreria americana sau a altor state occidentale in valori cit mai mari si sa genereze o inflatie pe care deocamdata marile corporatii americane care stau pe saci de bani, vor sa o evite in SUA. China creste permanent viteza aruncarii dolarilor pe piata, chiar si prin intermediul caselor de schimb, ale caror resurse in dolari, statul chinez le putea reduce masiv, dar evident nu a facut-o pentru ca dolarii sa ajunga cit mai mult in afara zonei trezoreriei. Chinezii care schimba in dolari, nu au in vedere sa ii depuna la banci sub aceasta forma ci sa ii cheltuie in alte tari, in general capitaliste. Cu ocazia deprecierii, chinezii pot cere la export moneda pe care o doresc, blocind dolarul in multe tranzactii si ducind in acest fel lumea afacerilor europene la sapa de lemn, europenii depinzind in masura din ce in ce mai mare de imprumuturile chineze. Trebuie sa luam in considerare cit de legat este mediul de afeceri european de dolarul american si sa spunem ca peste 60% din tranzactiile companiilor si corporatiilor europene se deruleaza in dolari americani, deci o dezechilibrare sigura a dolarului de catre chinezi si crearea unei inflatii galopante in SUA, dublata de dobinda in crestere a Rezervelor Federale, poate duce mediul de afaceri european in situatie extrem de dificila.
Numai niste prosti pot crede ca acesti chinezi au dus yuanul foarte jos datorita unei situatii economice precare, ei mentinind un ritm de crestere de peste 6,5%, iar in final punind la vinzare dolari pe toate canalele pentru a iesii din aceasta situatie. Este o stupiditate pe care economsitii vestici o promoveaza.
Deocamdata, din trezoreria chineza au iesit, dupa cum arata Bloomberg, peste 670 miliarde de dolari, subtiind foarte mult rezervele chineze de dolari. Este o timpenie ca economsiti de profesie sa gindeasca ca lideri chinezi nu ar putea oprii acest exod de dolari, dar ei nu au interes sa o faca. Aceasi economisti vestici si in special americani, discuta de imprumuturile neperformante date in timp de bancile chineze si de falimentul unor corporatii chineze, mai ales in sectorul “commodities”, ceea ce este o alta prostie, tinind seama de compensarile la nivel national a pierderilor unei economii care este sincronizata de o politica economica centrala.
Tarile asiatice care au un volum impresionant de schimburi cu economia chineza sint afectate major, chinezii lasindu-le singura sansa de a accepta politic propunerile lor si eventual un schimb in alta moneda, chiar in yuani, fara ca liderii economici chinezi sa se mai erijeze in intermediari in aruncarea dolarilor pe alte piete, dupa ce i-a incasat.
In August, purtatorul de cuvint al Bancii Centrale Chineze(PBOC), a anuntat ca devalorizarea yuanului a luat sfirsit, lasindu-i pe vestici sa creada intr-o stabilitate financiara internationala…
Mai mult, cu putin timp inainte de caderea yuanului, guvernul chinez a luat decizia, ca de la 1 Ianuarie, fiecare cetean chinez sa aiba posibilitatea sa schimbe anual, din yuan, o suma de 50.000 de dolari, cu o cadenta de pina la 5.000 de dolari pe zi, dupa care au permis chiar 10.000 de dolari pe zi. Oare economisti vestici nu s-au intrebat de ce un guvern communist, cum il definesc ei, perimte acest lucru…?
Liderii chinezi vor pune si mai mare presiune pe controlul de capital in China si in felul asta vor declansa o furie controlata a schimbului de moneda din yuan in dolarul american. In acelasi timp, nu vedem pe ecranele financiare, o crestere a volumului schimbului yuanului in alte monede, ceea ce arata satisfactia guvernului chinez de a oferii si scoate din trezorerie sume cit mai mari de dolari.
Panica de scurta durata ajuta foarte mult guvernul chinez in acest caz.
Economistii francezi de la Societe Generale, au mers chiar in directia opusa cu logica economica, evident si ea gresita, spunind ca aceasta cadere a yuanului este datorata pierderii controlului situatiei financiare a economiei chineze, de catre guvernul chinez.
Economia capitalista mondiala si in special cea americana este complet disfunctionala, iar pentru a masca acest lucru, economsitii lor se transforma in propagandisti de proasta calitate, ei neputind folosii cunostiintele destul de sarace pe care le detin, pentru a revitaliza o economie americana moarta si fara sperante, dupa cum vedem zi de zi…
Adrian Cosereanu
http://www.alternativaromaniei.com/
Care este insemnatatea devalorizarii monedei nationale? Sa zicem ca doi indivizi, unul care are cartofi si celalalt struguri, se inteleg, 1 Ianuarie a.c., ca sa schimbe din recolta anului 40 saci de cartofi (cca.400 kg) pe 200 kg. de struguri de vin, chestia e in c/v de 800 Lei, 2.00 Lei/kg cartofi
contra 4.00 Lei/kg de struguri. Dupa recoltare la 1 Octombrie din cauza inflatiei tranzactia are valoarea totala de 1000.00 Lei, adica 2.50 Lei/kg cartof contra 5.oo Lei/kg struguri. Ei si care e clenciul?
Cam nici unul, chibitzii au de comentat, ca tranzactia initiala a fost de 800 Lei si ca Leul s-a devalorizat, insa numai chibitzii de la bursa care speculeaza tranzactia efectuata vor face ca cei ce joaca pe fluctuatia monedei ori a altor titluri de valori vor face ca unii jucatori sa cistige iar altii sa piarda din masa monetara echivalenta in titluri de valori, desi actul comercial initial pe care s-au facut jocurile, nu se simt lezati in interese de nicicum! Insa de chibitzi nu ducem lipsa, dupa cum nici in gradina Domnului nu ducem lipsa de jmekeri si fraieri, cu totii suntem in ea si are gardul inalt!
Pacaleala e in alta parte: banca face bani din nimic, imprumuta x10 fata de cat are si e platita prin bani care au ca baza reala munca scalvilor. Peste asta, ia si dobanda 10x fata de cat ofera. Naxam lege. Viva sclavia !
INTREBARE:CUM DUMNEZEU DE SE DESCURCA ATIT DE BINE GUVERNUL CHINEZ SI DE FIECARE DATA TOT CEEA CE DECID EI E UN REAL SUCCES?CIT DE BUNI SINT EXPERTII LOR PE INTREAGA PALETA DE DOMENII?SAU CE FEL DE SFATUITORI AU?
Nu cunosc situaţia din China, poate au dreptate, poate nu. Dar ştiu că economiştii americani prezic cu regularitate prăbuşirea economiei chineze de foarte multă vreme, încât nu-i greu să-ţi dai seama că este vorba despre wishful thinking.
Am cunoscut cu ani în urma o persoană cu usoare dezechilibre nervoase care blestema pe toată lumea şi apoi aştepta să se întâmple ceva rău. Inevitabil, la un moment dat în viaţa oricui se întâmplă şi lucruri rele, iar când ele se întâmplau, le lua drept retribuţie divină la adresa persoanei pe care o ura şi totodată împlinirea blestemelor proprii.
Cam aşa procedează şi economiştii americani: de când tot prezic criza economică din China (cred că nu exagerez dacă zic că sunt 15-20 de ani), la un moment dat trebuie să se întâmple căci aşa funcţionează economia, apar şi periode mai dificile. Atunci se vor felicita: uite domnule ce clarviziune pe noi, ce capacitate de analiză şi sinteză!
Asta în ciuda faptului că au fost incapabili să prezică ditamai criza în propria ogradă.
La fel STRATFOR prezice de multă vreme dezintegrarea Rusiei (încât Putin pe drept cuvânt se poate întreba dacă este vorba despre predicţii sau despre obiective) şi uite că în ciuda sancţiunilor şi a devalorizării petrolului la un pas de dezintegrare este UE, nu Rusia şi nici NATO nu se simte prea bine după puciul eşuat din Turcia.