
Rusia a devenit în mass media românească actuală unul dintre cele mai disputate subiecte. Majoritatea articolelor din presa scrisă sau din cele publicate online prin intermediul siteuri-lor de geopolitică conţin o vădită tentă pro occidentală şi toate converg spre acceași idee centrală – Rusia este inamicul natural al României, România este avanpostul occidentului în calea Rusiei. Toate aceste articole de multe ori sunt lipsite de obiectivitate dar și de o minimă cercetare stinţifică prin istoria relațiilor dintre popoarele rus și român de-a lungul timpului.
În baza ultimelor descoperirilor arheologice argumentez legaturile istorice pe care le au în comun cele două popoare având drept scop promovarea unei adevărate obiectivități în relațiile cu Rusia. Primul subiect, din perioada antichităţii, îl regăsim în paginiile revistei Formula As1 în asiduua ei cercetare a istoriei românești. În anul 1987 pe un râu din sudul munțiilor Ural a cărei albie era colmatată a fost deschis un șantier pentru adâncirea văii. În timpul săpăturilor constructorii au dat peste niște vestigii importante și au solicitat sprijinul arheologilor. Ei au dezvăluit atunci o construcţie, ce va purta numele de Arkaim supranumită și cetatea soarelui. Aceast tip de oraș-cetate antică întemeiată de către arieni conform arheologului Vadim Cernobrovici are aceași arhitectură, același mod de construcție și este la fel de mare în dimensiuni ca și cetățiile geto-dacice din Munții Orăștiei. Specific culturii ariene cetatea cuprindea un templu solar, dar și un observator astronomic asemănător Stonehenge-ului. Lângă Staraia Riazan, a fost descoperită de către arheologul Ilia Ahmedov, o a doua cetate de tip Stonehenge, dar construită din lemn și mult mai mică. În incinta acestei cetăți s-au descoperit bucăți de ceramică provenite de la vase decorate cu simboluri în zig-zag similare unor raze solare, iar altele șerpuite ca valurile unei ape. Toate aceste simboluri sunt identice celor descoperite la cetatea Sarmizegetusa din Munții Șureanu. Autorul cunoscutei cărți Civilizațiile vechiului Orient2 identifică acest tip de construcție circulară, total atipic pentru regiune, cu civilizația masageților. Migraţia traco-getică în masă, spre est, spre centrul continentului Asiatic, din locurile lor de baştină a fost provocata atât de suprapopulare, cât si de apariţia unor cataclisme ale naturii (printre care potopul biblic desfăşurat în zona Peninsulei Balcanice, Asia Mică). Ei au plecat în mai multe etape ajungând departe până la Munții Urali, în China și Tibet, dar păstrându-și cu sfințenie religia și simbolistica lor solară. Pe teritoriul Asiei s-au stabilit câteva triburi tracice printre care massageții, iberii, parții, sahakii, davii, baganii ,varkii și kamarii. Aceste triburi au constituit așezări stabile în zona lacului Aral și pe marginea fluviului Amu-Daria. Istoricul de formație Burchard Brentjes scria despre tribul dahilor (dahii și dachii sunt tot unii3), cei ce sunt parte al marelui neam al geţiilor, tribul se stabilise la nord de lacul Aral și hărţuia cu armatele lui în anul 250 î.e.n. Iranul. Ei au fondat Dacia Bactrică ce ajungea până în zona Sumerului și a căror urme toponimice, lingvistice și tradiționale se pot observa până astăzi. Dintre aceste numeroase triburi Parții a fost printre primii care au căzut sub altă stăpânire barbarică. Totuși ei s-au revoltat împotriva regelui medilor și au cerut protecție de la frații lor sciți și regina acestora pe nume Zarina4. De la numele ei s-a preluat în limba slavona numele de Țarina sau Țar. Zarina a fost cel mai puternic lider al acestor triburi, ea reuşeste să le unească sub o singură conducere şi să învingă marea armată a perşiilor. După moartea ei, Davii cad sub stăpânirea perșilor. Forțați de aceștia ei migrează din Daghestan către Armenia. Din acești davi aflați în zona asiatică în amestec cu popoarele locale sau format Tazii sau Tadjicii. Din ocupațiile lor se nasc cuvintele Țăran apoi Țarina, Țara, Țarat etc. Aceste cuvinte de bază desprinse de la davi sunt întâlnite în timpul când sau fondat primele formaţiuni statale atât la ruşi(Ţaratul Moscovei,Kievului)cât şi laromâni(Ţara Maramureşului,Oaşului,Locvei).Acest fapt demostreaza trainicia legăturilor lingvistice dintre cele două popoare. Aleksandr Dughin în lucrarea sa Bazele Geopoliticii5 preţuia moştenirea pe care popoarele turanice au lasat-o la baza formarii şi consolidării statului rus. Dar acele triburi tracice care au dus cu ele mai departe credinţa lor solara şi au implementat-o, inclusiv pe actualul teritoriu rus, pot fi considerate cu adevarat drept precursoarele ce au facilitat cu timpul raspândirea credinţei monotheiste ortodoxe pe întreg spaţiul Peninsulei Balcanice, Asiei Mici şi o parte a teritoriului Rusiei.
1 Revista Formula As arhivă anul 2009 numărul 859 articolul Arkaim – Cetatea Soarelui autor Melania Papadache
2Jean Deshayes – Civilizaţiile vechiului Orient(3vol.), Editura Meridiane, Bucureşti, 1976
3Miron Costin – Letopiseţul Ţării Moldovei, Editura Herra, Piteşti, 2006
4George Cadar – Valahii Alahva Părinţii Europei, Editura Quickmobile, Baia Mare, 2012
5Aleksandr Dughin – Bazele Geopoliticii, Volumul I – Viitorul geopolitic al Rusiei,Editura Eurasiatica, Bucureşti, 2011
