
Altădată, corăbii-flote, negustori- soldați, imperiu. Acum, doar Olanda. Nu se putea însă să nu-i rămână ceva din spiritul și forța, ce-au fost părinții gloriei de atunci. Așa că, Olanda și-a lăsat câteva zeci de cetățeni să plece la jihad în Siria. Ca să instaureze acolo democrația. Fiind vorba de un scop nobil – să elibereze poporul sirian din lanțurile dictaturii – nu putea rămâne mai prejos decăt Franța, Belgia, Marea Britanie sau Germania. Prin urmare, câțiva ani, jihadiștii olandezi s-au dus, s-au întors, i-au luat și pe alții cu ei și au plecat iar. Și iar s-au întors și au plecat. Liberi. În Olanda nu este dictatură. Și luptau pentru un scop nobil. S-au convins de asta și creștinii sirieni: localități ocupate, mănăstiri incendiate, crucificări, execuții, violuri, bejenie. Al Qaeda, Armata Siriană Liberă și, mai târziu, Statul Islamic. Dacă în dictatură creștinii trăiau risipiți prin toată Siria, acum trăiesc numai în Damasc, în jurul lui și în exil. S-au adunat. S-au unit. E bine! Mii de europeni, printre care și olandezii, au contribuit la asta, cu acordul tacit al guvernelor lor. Niciunul n-a fost pedepsit. Dimpotrivă, au pedepsit ei. Când s-au întors din Siria, au împușcat și-au aruncat în aer. Dar au făcut-o sub atenta supraveghere a autorităților.
Nu poți să faci omletă fără să spargi ouă. Așa e și cu democrația. Mai ales cu aia islamică. Cea pe care Occidentul european face eforturi s-o implementeze și la el și la noi. În Siria, creștinii au fost primii folosiți la “omletă”. Kurzii însă s-au înarmat. Forțele peshmergas. Culmea, tocmai aici și-a găsit să se înroleze, pentru a lupta contra jihadiștilor, un olandez de 47 de ani! Conaționalii lui luptau pentru democrație, el lupta contra lor! După ce a făcut-o un timp, s-a întors în țară. A fost a două eroare. Prima a fost când a ales să lupte în tabăra greșită. A treia a fost când a postat pe Facebook o parte din povestea sa. Atunci a fost arestat! Pentru că, se știe, doar jihadiștii au voie să folosească Facebook. Ceilalți, anti, o fac pe riscul lor. Sebastien Jallamion a fost dat afară din poliția franceză. I-a criticat pe Facebook pe jihadiștii Statului Islamic. Și va fi judecat pentru “provocare la discriminare rasială”. A fost amendat cu 5000 de euro, dar procuratura a făcut recurs. Cere 8 luni de închisoare și obligatia ca Jallamion să urmeze un tratament psihiatric. Jallamion e nebun. A criticat Statul Islamic! În Franța sunt puțini nebuni. Francezii au urmat un tratament pentru asta.
Naiv, olandezul nu știa că doar islamiștii au voie să plece și să se întoarcă pentru a pleca iar. Acum, i s-a luat pașaportul și, după două zile zăbrelite, a ajuns în fața judecatorului. A fost eliberat temporar și i s-a interzis să părăsească țara până la proces. De asta va avea parte suspectul de crimă… sau ucigașul. Nu se știe încă precis. Se va face o anchetă. Pentru că, în Olanda, legea e clară: nu ai voie să ucizi decât în cazuri, excepționale, în legitimă aparare. Ca exemplu, când te împușcă sau te aruncă în aer islamiștii. Atunci este un caz excepțional. Atunci poți ucide și tu. După și nu preventiv.
Dar olandezul nostru nu este în situația asta. A plecat din țară și s-a dus în Siria hotărât să se bată cu răul suprem. Poate a și ucis o parte din el. Credea că face astfel o faptă bună. Foarte rău! A crezut greșit. Un idealist, un visător. Daca ar fi ales Statul Islamic (bună și Al-Qaeda) și-ar fi ucis pentru acesta, avea parte la înapoiere doar de niște ședințe de recuperare psihologică. Și asta pentru că Olanda s-a decis să combată terorismul islamic. Mai mult, ministrul olandez al Apărării, Jeanine, i-a sfătuit pe soldați să nu mai poarte uniforma în public. Islamiștii nu trebuie să afle că Olanda mai are soldați. Ar putea atunci, simțindu-se provocați, să-i ucidă.
Iar bărbații civili, dacă vor să lupte, n-au decât să aleagă rochia nu arma. Ca ăia care au reacționat contra violurilor din Germania. Pentru că progresism, feminism, anti-rasism, umanism. Pentru că… altădată negustori-soldați și imperiu.
