Manipularea politică este problema majoră a societăţilor actuale fiind un pericol pentru cetăţeni mai ales atunci când politicienii, urmărind anumite scopuri, utilizează fără scrupule mass-media, cu ajutorul căreia „modelează” intenţionat conştiinţele alegătorilor, forţându-i să acţioneze ori să rămână inactivi, contrar intereselor şi voinţei proprii.
Manipularea politică se bazează pe MINCIUNĂ! O minciună grosolană prezentată ca idee salvatoare pentru viitorul politic al naţiunii.
În politică, manipularea este înțeleasă ca un tip special de influență deoarece manipulatorul determină persoana să comită anumite acțiuni pe care nu le-ar fi comis în mod raţional. Manipularea diferă de puterea manipulatorului, influența acestuia, constrângerea impusă prin ameninţare ori sancţionare în cazul în care persoana nu execută ceea ce i se cere.
Manipularea politică se bazează pe mituri sociopolitice iluzorii ce confirmă anumite valori şi norme, percepute a fi de încredere sau necesare, fără judecată critică raţională, valabile oricând în conştiinţa maselor. Atunci când miturile sunt create în scopul de a organiza în mod negativ oamenii, ele vor fi introduse imperceptibil în conştiinţa maselor pentru că acolo se va naşte ulterior forţa uriaşă de care manipulatorul are nevoie pentru a acţiona, a reacţiona sau a câştiga o bătălie politică. Cert este că, deşi acţiunile manipulatorului sunt evidente pentru cei care privesc obiectiv evenimentele din jurul lor, majoritatea oamenilor nici măcar nu suspectează faptul că ar putea fi subiecţii manipulărilor!
Profesorul american Herbert Schiller vorbeşte despre principalele idei de succes ce confirmă dominația elitei conducătoare în SUA. Aceasta a acționat mereu în baza a cinci mari mituri sociopolitice:
1) Mitul libertăţii individuale și alegerea personală a cetățenilor;
2) Mitul neutralitaţii instituţiilor politice majore: congres, justiţie, puterea prezidențială și mass-media;
3) Mitul naturii umane, invariabil egoistă, agresivă, înclinată spre a face bani din orice, consumatoare a oricărui produs prezentat în reclame;
4) Mitul pacifistului şi al absenței conflictelor sociale;
5) Mitul pluralismului în mass-media care, deşi se bucură de abundenţă (nenumărate publicaţii, televiziuni şi radio), toate sunt practic supravegheate şi dominate de către marile agenții de publicitate, marile corporaţii și de serviciile secrete ale guvernului, motiv pentru care, la ordin sau contra cost, prezintă continuu o anumită informaţie, în scopul de a modela şi uniformiza conştiinţa masei, pliind-o pe dorinţa manipulatorilor.
Manipularea în politica are rădăcini gnoseologice adânci de aceea oamenii simpli cad în capcana ei. Primind informaţii extrem de contradictorii, nu mai sunt capabili să distingă falsul, imoralul, necinstitul etc. de ceea ce este adevărat, moral, cinstit etc. Oamenii simpli înţeleg dificil esenţa ori scopul anumitor evenimente politice astfel că e greu să le pătrundă sensul real, să estimeze importanţa sau gravitatea acestora. Nu întâmplător subiecţii manipulării nu aspiră să plece din captivitate fiind mulţumiţi cu hotărârile luate de manipulator. Ei consideră că acesta îi scuteşte de a mai „pierde” timpul cu logica şi raţionamentul personal asupra anumitor evenimente şi au mare încredere în concluzia manipulatorului.
Politicienii – mai ales cei din societăţile democratice – preferă păstrarea cetăţenilor în stare de obiecte oarecum însufleţite, fără personalitate, fără individualitate. Ei sunt percepuţi ca o masă amorfă de fiinţe negânditoare, iraţionale, uşor manipulabile, uşor de satisfăcut pentru că se mulţumesc cu puţin. Mass-media este piesa importantă a manipulării. Prin intermediul ei se „plantează” zilnic stereotipurile favorabile autorităţilor astfel că mase întregi de oameni sunt uniformizate psihic şi „logic”, scopul concret fiind acela de a păstra puterea. Pentru îndeplinirea scopului, se minte, se distrug idealuri şi vieţi, se comit cele mai abominabile fapte. Conştiinţa masei este empirică şi tocmai din acest motiv manipularea maselor este cea mai facilă metodă de influienţare a unei decizii.
În companiile de propagare a manipulării, pentru înrădăcinarea miturilor sociopolitice se utilizează cel mai bogat arsenal de recepții concrete și metode de influență asupra conștiinței oamenilor. Acestea se referă nu numai la jongleria directă a faptelor ci şi la trecerea sub tăcere a unor informaţii importante, distribuirea de minciuni, calomnii dar şi alte modalități mai rafinate: rostirea unor jumătăţi de adevăr, detalii nesemnificative evidenţiate simultan cu ascunderea unor fapte importante în scopul de a se interpreta fals evenimentul aflat în discuţie, lipirea etichetelor umilitoare, utilizarea de epitete ridicole, atribuire de porecle şi pseudonime ofensatoare, toate având ca efect practic subminarea autorităţii persoanelor respective.
Una dintre modalităţile des utilizate în manipularea politică este sugestibilitatea „maselor” prin apelarea sau „recomandarea” (certificarea) unor actori cunoscuți, cercetători, sportivi și alte celebrități pentru consolidarea efectului și popularitatea candidatului sau partidului.
Alte „discursuri” manipulatoare sunt cele care se referă la chestiuni generale, nesoluţionate de zeci sau sute de ani dar care de fiecare dată au priză mare la mase: lege şi ordine, drepturile omului, umanism, libertate, justiţie imparţială, ajutoare sociale, locuri de muncă, stimularea tinerilor, acordarea unor avantaje diverselor categorii sociale defavorizate, stat suveran sau independent etc. Cu toate că promisiunile lansate nu reflectă adevărul, nefiind niciodată realizate, cetăţenii cred poveştile candidaţilor mereu şi le oferă votul.
Manipularea politică este utilizată pe scară largă nu numai în statele totalitare și autoritare ci şi în democrațiile occidentale moderne. Astăzi, orice campanie electivă prezidențială sau parlamentară utilizează tehnicile de manipulare politică atât în discursuri cât şi prin intermedierea mass-mediei, tehnicile fiind necesare şi obligatorii menite pentru a crea politicianului o imagine complet diferită de realitate şi astfel, prin minciună, sunt capabile să-i asigure victoria.
Conştiinţa maselor are tendința de a crea și de a se încrede în mituri şi iluzii. O trezire a conştiinţei ar răvăşi toate iluziile dar câţi dintre noi vor să iasă în afara zonei de confort?
https://romaniafarajustitie.wordpress.com/
