Am scris intotdeauna legat de deflatie si ce o genereaza. Am vazut intotdeauna in deflatie, un lucru bun pina la o limita si am vazut-o ca o etapa normala in evolutia sau involutia capitalismului. In acelasi timp, am vazut deflatia ca un drum catre autodistrugerea sistemului capitalist.
Atitudinea romanilor din tara fata de consum si capacitatea de adaptare a lor la saracie sau lipsuri, reactia lor in fata saraciei si solutiile improvizate gasite, fac ca deflatia sa fie un element permanent generat in Romania, de care multi nu isi dau seama. Acest aspect face ca investitiile straine in Romania sa fie la un nivel din ce in ce mai mic, consumul sa fie structurat pe anumite paliere, care nu convin investitorilor si cererea pentru produse cu valoare adaugata mare sa fie din ce in ce mai mica, ceea ce in final se traduce in volum de taxe scazut la bugetul statului si lipsa unor servicii guvernamentale, cum ar fi cele medicale, de educatie, asigurari sociale si asa mai departe.
Dar, un segment la nivel mondial, generator de deflatie, este generatia tinara sau Millennials, cum mai sint denumiti ei, cei nascuti intre 1980 si 2000. Acesti tineri vor crea o noua lumea si cu sau fara voia lor, deruleaza o revolutie de proportii impotriva sistemului capitalist, cautind persistent preturi din ce in ce mai mici pentru a achizitiona ceea ce le este necesar. Pentru ei, pretul si marimea lui cit mai mica, este o piatra de pornire in orice analiza de dinaintea achizitionarii unui produs.
Una din ratiuni pentru care ei cauta preturi din ce in ce mai mici, este faptul ca traiesc o hiperinflatie in educatie, aproximativ 20% din venitul lor mergind catre plata sistemelor de educatie frecventate.
Serviciile noii economii activata hitech, promovata si intretinuta de tineri, sint de cel mai multe ori de natura sa distruga modelul de afaceri traditional.
Tinerii incep sa fie din ce in ce mai mult adeptii ideii de „sharing economy”, ei comandind taxiul la Uber, inchiriind camere de hotel prin Airbnb, inchiriindu-si haine si incaltaminte si altele, care in final inseamna un nivel mai ridicat al competitiei, care de multe ori nu este avantajoasa si aduce multe deficiente in viata acestor tineri.
Deflatia va fi permanenta si tinerii incep sa fie de acord cu ea, in primul rind ca ei nu apeleaza prea mult la servicii ale statului, la asigurari sociale, medicamente si altele si deci, inca nu realizeaza stuctura de consum careia vor trebui sa ii faca fata in perspectiva.
Acesti tineri, considera scaderea accentuata de pret ca fiind atributul unei economii de succes, care isi serveste cetatenii in mod corspunzator. Chiar asa sa fie, in actuala conjunctura economica si interdependentele create in economia reala?
Millennials sint o generatie “multi sarcini”, care urmareste televizorul, scrie mesaje pe laptop, telefoneaza sau scrie mesaje pe telefoanele inteligente si asa mai departe…, totul in acelasi timp.
Un studiu recent al Harris Pool, arata ca 61% dintre tineri, au definit telefonul mobil ca cel mai important dispozitiv din viata lor, de care nu se pot debarasa, comparativ cu numai 27%, citi vedeau televizorul ca fiind vital si numai 22% vedeau calculatorul.
In contrast cu acesti tineri, parintii lor, unii dintre ei in generatia „Baby Boomers”, vad ca vital telefonul mobil, in proportie de 28% dintre ei, computerul il vad ca vital numai 37%, iar televizorul este strategic in viata pentru aproximativ 44% dintre parintii acestor Millennials.
Tinerii pot si chiar participa la orice activitate via telefonul celular si il inteleg ca un beneficiu in viata.
Dominatia acestui telefon celular in viata tinerilor, are un impact masiv nu numai in modul cum tinerii folosesc timpul ci si cum isi cheltuie banii.
Aici apare un aspect extrem de important si neluat in seama de catre infractorii din finantele americane si mondiale, cind vine vorba despre tineri. Bancile centrale, isi bazeaza calculul inflatiei pe un cos de produse intr-o perioada, raportat la alta perioada, de obicei la nivel de zece ani, dar acesti millennials au o alta experinta cu inflatia decit o au sau au avut-o parintii lor. Serviciile inlocuiesc bunurile fizice, de multe ori, dar sa vedem ce se intimpla in acest caz de analiza total diferita, pe generatii, a inflatiei si deflatiei.
1. Tehnologia si utilizarea ei de catre tineri creaza aspectul deflationist in economie. Vedem la mall-uri, o multime de tineri care nu au nici o punga in mina si nu cumpara mai nimic. De ce? Pentru ca este mult mai ieftin sa cumpere online. Comerciantii incearca sa creada ca ei au exclusivitate pentru un anumit tip de produse, ceea ce este departe de realitate si nu coincide cu modul cum gindesc acesti tineri, tehnologia punind presiune pe pretul produselor iar exclusivitatea raminind in istorie.
2. Un al doilea aspect deflationist, este „sharing economy”. Tinerii nu au un simt dezvoltat al proprietatii asupra unui lucru, asa cum il au parintii lor si vad ca cel mai important lucru in viata lor, valoarea de intrebuintare limitata a produsului, inchirind de multe ori tot au nevoie, de la CD-uri pina la pantofi si automobil. De multe ori, ei apeleaza la tehnologie si isi procura muzica dorita pe un an calendaristic, la preturi mai mici decit daca ar inchiria sau cumpara un singur CD. Ei apeleaza la retelele de genul Netfix unde platesc 9 dolari pe luna si au acces la mii de filme, ceea ce arata cum serviciile inlocuiesc bunurile fizice, oferind posibilitatea ca „sharing economy”sa actioneze ca un element deflationist major.
3. Social Media, prezinta un efect inflationist de proportii pentru societate. Aceasta social media, creaza ceea ce poate fi denumit ca „lifestyle inflation”, incitind pe tineri la consumul diferitelor produse, prin contactele cu diverse canale de informatii.
4. Comoditatea, este un aspect inflationist, pe care tinerii il accepta sau nu, care este la alegerea lor. Tinerii prefera solutiile cele mai simple in viata si incearca sa eficientizeze activitatile dupa cum le place, ei fiind in stare sa plateasca servicii pentru a li se aduce mincarea la domiciliu, decit sa mearga si sa isi aleaga marfa in magazine aglomerate. Ei prefera sa trimita hainele la spalat prin intermediul unor firme care detin apps-uri si o fac destul de ieftin si asa mai departe.
Imprumutul pentru studii, nu este direct introdus in calculul inflatiei, in mod intentionat, dar reprezinta una dintre cele mai mari si de neevitat cheltuieli pentru tineri. Tinerii nu isi pot permite o casa, dar se simt foarte confortabil in caminul parintilor, contrar ceea ce se intimpla cu generatia parintilor cind erau tineri. Multi dintre tineri nu isi pot permite sa isi cumpere un autovehicul, apelind la taxi sau Uber. Acesti tineri nu mai au simtul proprietati dezvoltat asa cum il aveau si il au parintii lor, ei dorind mereu sa imprumute si cit mai ieftin, pastrind nivelul cheltuielilor minim si incercind sa isi faca viata cit mai comoda.
Deci, tehnologia noua si micile companii hitech care isi fac loc pe piata, continua sa aduca preturile din ce in ce mai jos si deci sa creeze o deflatie in economie, comparativ cu parintii lor care au experimentat o inflatie a bunurilor fizice, cum ar fi alimentele si benzina.
Asteptarile pentru o deflatie in crestere sint deja incorporate in mentalitatea millennials, ei adoptind tehnologia care forteaza deflatia, acesti tineri considerind deflatia ca fiind un semn al unei economii sanatoase.
Dar de unde vor platii ei pensionarii si baby boomers care vor veni? Cit de normal li se va parea acestor tineri, sa munceasca pentru confortul altora, care nu gasesc solutiile tehnologice cele mai adecvate pentru a reduce consumurile si chiar nu le pot reduce? Vor cauta tinerii solutii in tehnologie, pentru ca pensionarii sa poata avea ceea ce este necesar la un pret accesibil? Cit de accesibil va fi acest pret si cit va fi implicat in capitalul social, pentru ca generatiile sa nu se confrunte?
Intrebari grele ale caror raspunsuri stau tot la tineri si dorinta lor de a sacrifica comoditatea in avantajul celor ce i-au crescut.
Adrian Cosereanu
http://www.alternativaromaniei.com/
