Multe dintre companiile energetice americane sunt în incapacitate de plată și riscă să intre în faliment din cauza prețului scăzut al țițeiului, sub 40 de dolari pe baril. În schimb, datorită costurilor scăzute de producție și a deprecierii rublei în raport cu dolarul, societățile similare din Rusia au supraviețuit atât prăbușirii cotațiilor țițeiului cât și sancțiunilor impuse de statele occidentale în urma invaziei Crimeeii de acum doi ani, se arată într-un articol publicat de Forbes, în care se întreabă cât de puternice sunt companiile rusești. Agenția de evaluare Fitch Ratings a anunțat săptămâna trecută că, în ciuda prețurilor scăzute la țiței, nu va recurge la retrogradarea ratingurilor companiilor energetice din Rusia. Prin comparație, agenția Standard & Poor a arătat că sectorul de petrol și gaze din SUA dețin 29% din totalul creanțelor nepreformante ale Statelor Unite. Aproximativ 45% din scăderile corporative din SUA în luna februarie a acestui an vin din din sectorul de petrol și gaze.
În ultima lună, mai multe companii energetice americane, printre care Energy XXI Ltd, Denver Parent Corp., PetroQuest Energy Inc și Chaparral Energy au intrat în insolvență sau au negociat acorduri de păsuire sau de modificare a condițiilor de ceditare cu debitorii. Pentru ruși, Fitch a anunțat, în schimb, că ratingul companiilor rusești, fie că este vorba de Gazprom sau de Novatek, va rămâne neschimbat în următoarele 12 luni, la BBB-. Cum de e posibil ca americanii să clacheze iar rușii nu? Banca Centrală a Rusiei a adoptat la finele anului un regim de flotare liberă. Moneda rusească s-a depreciat de la un nivel de 30 de ruble pentru un dolar la unul de 71 de ruble pentru un dolar. În ultimele luni, a fost o medie undeva la 60 de ruble pentru un dolar, chiar dacă petrolul a ajuns să coste sub 30 de dolari pe baril. Banca de stat Sberbank se așteaptă, potrivit Forbes, ca la o revenire a prețului la baril sub 30 de dolari moneda națională să ajungă la o paritate de 82 de ruble pentru un dolar, depreciere care a ar fi suficientă pentru compensarea efectului micșorării prețului petrolului asupra raportului dintre veniturile în dolari și cheltuielile în ruble ale companiilor din Rusia.
Comparativ, firmele americane nu au beneficiat de efectul cursului de schimb, pentru că, pe de o parte piața petrolului este oricum dolarizată, iar pe de alta, dolarul s-a apreciat în perioada în care rubla s-a depreciat. „Rusia a fost protejată de impactul prețurilor scăzute ale petrolului printr-o devalorizare a rublei”, spune agenția de rating Moody’s. Această devalorizare a amplificat câștigurile exprimate în ruble din exportul de petrol, care sunt taxate în dolari. În plus, scrie Energy Reports, giganții energetici ruși au profitat și de un Cod Fiscal favorabil, pe care guvernul rus a anunțat că intenționează să-l modifice anul viitor pentru a elimina câștigul companiilor din deprecierea monedei. Astfel, marja de profit a celor trei giganți de stat ruși, Rosneft, Gazprom, Lukoil, nu numai că n-a suferit, dar s-a și majorat, în pofida crizei prin care trece economia rusă. Totuși, Rusia nu se află într-o situație foarte grozavă. Economia este în al doilea an de recesiune.
Investițiile din sectorul public și privat sunt în scădere, 4,4% doar în luna februarie, conform Sberbank. De asemenea, consumul se află în scădere iar veniturile reale s-au diminuat cu 10% în ultimele 12 luni. Cine a plătit ținerea în viață a companiilor energetice în condițiile unei economii tot mai șubrede? Rusul de rând. Conform Profit.ro, în luna decembrie 2014 a fost înregistrată cea mai ridicată rată a inflației din ultimii 13 ani ca urmare a deciziei Băncii Centrale de a majora dobânda de politică monetară la 17%.
