Sper ca scandalul Panama Papers sa nu se incheie curind si sa tina prima pagina a ziarelor si Mediei jewmericane, cu toate ca am mari indoieli in acest sens, pentru ca, cu cit subiectul sta mai mult in atentia publicului, insa jewmericanii din finantele mondiale sint mai mult in pericol si odata cu ei finantarea mizerabila a Media si a jurnalistilor ei.
Este foarte clara legatura, prin intermediul computerelor, a firmei de „avocatura” Mossack Fonseca cu toate paradisurile financiare mondiale si legaturile pe care le-a intretinut in acest hatis financiar cu aceste paradisuri ale imbogatitilor si speculantilor care au pus in genunchi economia mondiala.
Intrebarea care pare sa razbata din aceasta „legalitate” fragila a acestor paradisuri fiscale, ar fi : Se justifica existenta lor, tinind cont ca activitatea lor nu poate fi pusa international in zona ilegala ? Ele functioneaza cu taxe zero sau foarte, foarte mici si asta o stie toata lumea.
O alta intrebare ar fi: Daca exista aceste paradisuri fiscale pentru cei bogati, de ce nu ar exista si pentru cei saraci sau mici intreprinzatori? De ce acesti oameni, ceva mai saraci sau chiar saraci, nu pot depune si ei bani in paradisuri „amenajate” pentru ei, iar banii lor sa fie rulati si inmultiti in acelasi mod, pentru ca acestia sa aiba si ei un profit?
As putea sa accept aceste pardisuri, in cazul in care ar exista paradisuri ale celor mai defavorizati de „soarta” si sa vad ca banii acestora sint investiti acolo unde sint ai celor care au ascuns banii in aceste paradisiuri pentru ani buni. As vrea sa vad ca cei mai defavorizati cistiga si ei si isi pot permite o viata cit de cit decenta. As vrea sa vad ca acesti defavorizati inteleg sistemul investitional si doresc sa investeasca in anumit activitati, banii strinsi de ei.
Ce ar insemna acest lucru, chiar daca pare o utopie? Rezultanta ar fi una singura. Sa existe taxe rezonabile si chiar fara taxe in fiecare tara, pentru ca nu se poate ca acesti imbuibati si imbogatiti peste noapte sa inteleaga ca sistemul nu “functioneaza” in tara lor datorita taxelor prea mari care li se impun, iar pe de alta parte sa fie de acord ca banii lor sa mearga in paradisurile fiscale si cei ce muncesc de dimineata pina seara sa fie taxati din ce in ce mai mult, uneori pina nu le mai ramine nimic in buzunar.
Acest dublu standard acceptat de guvernele capitaliste tacit si valorificat de sacalii de la marile corporatii si speculantii financiari, da o imagine clara a capitalismului si fazei lui actuale. Este evident ce se doreste si pentru cine se doreste.
As vrea sa vad in Romania ca exista pardisuri financiare, in care sint depusi banii minerilor, celor care lucreaza in industria grea si alte industrii, ale oamenilor care pleaca de dimineata de acasa cu sacosa cu mincare si revin acasa in noapte pentru a plati taxe ce sustin aceste mizerii de multimilionari si milairdari care isi parcheaza banii in pardisurile fiscale, asteptind planuri de sanatate si sisteme de educatie pentru copiii lor, din tarile de unde ei au luat banii , insa lucratorii de acolo trebuie sa munceasca pentru a produce un volum de taxe de care sa se bucure familiile acestor scursuri care se declara multi milionari sau miliardari in dolari. As vrea sa vad cite un paradis financiar in fiecare zona saraca si extrem de saraca, pentru ca acel paradis ar avea un efect numit in vest „gentrification”, de natura sa creeze in acele zone infrastructura, obiective turistice si alte obictive economice de interes si o vecinatate decenta material. As vrea sa vad in Romania, in Valea Jiului, in Delta Dunarii, in unele zone din Moldova romaneasca, acest tip de paradisuri, in care omul de rind sa isi depua economiile si sa fie actionar sau investitor sub anumite forme, la aceleasi mecanisme, speculatii si obiective economice ca si cei bogati.
Dar, oare nu ar fi mai simplu si normal ca o economie sa fie libera de taxe, asa cum inainte de 1913 se intimpla in America?
Dupa care a fost infiintata institutia criminala Rezervele Federale si totul a mers in jos, dar nu si pentru cei ce au confiscat sistemul de taxe american, iar acum, prin progeniturile lor, isi parcheaza sacii de bani in paradisurile fiscale, de frica taxelor, pe care sub o forma sau alta le-a impus celor ce muncesc. America traia bine si avea o clasa de mijloc predominanta in economie, cind taxele se aplicau numai miscarii marfurilor si nicidecum pe venit, avea o economie in care mobilitata sociala, inovatiile si inventiile creasera un sistem economic de invidiat pe tot globul. Acum amercanii a ajuns sa rida un glob intreg de ei si sa fie exmplul de cum nu trebuie procedat si creat pirghii intr-o economie.
Un numar mare de tari capitaliste au semnat si semneaza in fiecare an acorduri de transparenta si schimb de informatii legate de acces in paradisuri fiscale, oamenii care muncesc in aceste tari semnatare, platesc din taxele lor, pentru ca aceste organisme fantoma sa lucreze.
Ele nu numai ca nu lucreaza si nu dovedesc eficienta banilor consumati din taxe, dar ii dezinformeaza si ii jupoaie si mai mult pe cei ce muncesc. Au aparut regulatori financiari intermationali, platiti in parte tot din taxele colectate de la lucratorii din diferite tari si asa mai departe. S-a creat si o noua carte a OECD legat de taxarea internationala si moduri de prevenire a evaziunii fiscale si evitarii taxelor in mod ilegal. Totul a fost si este o mascareala capitalista, bazata pe minciuna, dezinformare si inselatorii de tot felul.
Aceste orgnizatii capitaliste, arata in mod pervers ca ele vor sa reduca ceea ce ei numesc „schimbarea profitului in vederea evitarii taxelor”, in care sint implicate un numar foart mare de companii, care isi muta operatiunile in teritorii cu taxe mult mai reduse si isi maximizeaza profitul cerut de actionari si investitori, in cele mai multe cazuri. Aceste mecanisme de evitarea taxelor de catre marile corporatii reprezinta, dupa datele furnizate de OECD, in jurul a 10% din volumul de taxe global in fiecare an… o cifra imensa, chiar in conditiile in care numai o mina de oameni participa la aceste matraseli. Deci, putem aduce de aici, ce volum de taxe ar trebui sa plateasca acesti magari si cit este lasat sa plateasca, amaritul care este amenintat ca va fi concediat daca nu isi da duhul muncind in fabrica.
Individuali care isi muta banii in aceste paradisuri fiscale in „trust funds” sau „filtering money”, au mai mult nevoie de secretul operatiunilor, dar toate aceste sume se adauga pierderilor imense pe care le inregistreaza tarile de unde provin acesti praduitori.
Deocamdata nu vad ca ceva ilegal sa se respecte sistemul si in final, prin prevederile lui si cunostiinte, sa se evite taxele, dar trebuie diferentiat de evaziunea fiscala. Problema este designul sistemului…si cui foloseste.
O alta mare problema, este ca acesti evazionisti de proportii care activeaza in paradisurile financiare, realizeaza pofituri enorme, care ar putea sa le investeasca in parte in economia reala, in tarile de unde provin, care s-ar transforma atit in taxe cit si in profituri pentru ei.
Pe de alta parte, ei ar platii TVA si ar furniza bani in departamente ca educatie, sanatate si securitate sociala. Nu o fac si nu o vor face niciodata, asta aratind aspectul moral al sistemului capitalist si al celor ce il promoveaza si calca pe cadavre pentru o mina de bani.
Acesti evazionsti si cei care pun fonduri uriase in paradisurile fiscale, se prevaleaza de multe ori de instabilitatea politica din tarile lor de origine, dar vedem o instabilitate de proportii si in America si in Marea Britanie si in toate tarile capitaliste, insa ei tocmai acolo isi duc banii…
As vrea sa cred ca vor fi regularizari ale sistemului si ca acesti blatuitori ai sistemului financiar mondial vor crea paradisuri sau miniparadisuri in toate teritoriile sarace ale planetei, vor plati un procent mic in taxe in acele jurisdictii si vor crea locuri de munca acolo, dezvoltind diverse zone defavorizate.
O vor face? Greu de crezut, dar in cazul in care nu o vor face, caderea sistemului si caderea morala a lucratorilor din sistemul capitalist s-ar putea sa fie de natura sa deregleze o intreaga economie mondiala..
Existenta acestor paradisuri fiscale au incurajat o regindire a sistemelor de taxe din tarile dezvoltate, care ar trebui sa dea roade, dar imi este greu sa cred ca va fi usor. La nivelul omului de rind insa, exista in continuare mari probleme si el nu intelege unde sint banii pe care ii plateste in taxe, iar guvernele nu le pot explica? De ce? Datorita crony capitalismului creat de guverne in combinatie cu marile corporatii.
Un alt aspect foarte interesant si de luat in discutie, este faptul ca aceste paradisuri fiscale incep sa simta competitia in ceafa, chiar din partea…. marilor centre financiare ale lumii, cum ar fi Londra, New York, Luxemburg si Delaware, care este un fel de Mecca a americanilor, datorita taxelor foarte mici aplicate corporatiilor. Pe de alta parte, o serie de mari banci europene sint implicate in acest hatis financiar, simulind diferite sanctiuni sau creind scandaluri financiare de tot felul pentru ca in final sa profite de ele.
Dar gindirea platitorilor de taxe din toate tarile s-a modificat vizibil datorita unei demarcatii extrem de volatile dintre evitarea in mod legal a taxelor si evaziunea fiscala. Toata aceasta schimbare a aparut datorita bancilor si marilor corporatii, astfel ca multinationale ca Google evita taxe in sume fabuloase, in jur de 11,5 miliarde de dolari, ceea ce se stie. Acestora de la Google li se alatura Apple, Microsoft si multi altii infractori financiari internationali.
In acelasi timp, micile firme pling pe buna deptate, datorita taxelor care le impovareaza, in timp ce marile corporatii nu platesc taxe deloc sau in sume extrem de mici, aratind in acest fel o sfidare fata de societate si o perversitate a autoritatilor capitaliste din tarile dezvoltatre, care timbiteaza mereu incurajarea programelor de sprijin pentru micile si mediile companii, pentru initiativa privata si asa mai departe, pe care de altfel le omoara din fasa.
Ce competitie poate avea loc pe acest fond si unde este avantajul economiei libere de piata, cind guvernele capitaliste trateaza cu standard dublu entitatile economice de la ele din tara. Deci, exista o regula pentru marile corporatii si cei imbogatiti si o alta regula pentru cei ce muncesc sau isi doresc sa munceasca pentru a-si sustine familiile.
Panama Papers a dovedit cit de corupt este sistemul capitalist international de taxare si sistemele interne de taxare si cum pot un numar restrins de oameni sa corupa si sa exploateze reguli scrise si puse in practica chiar de ei si alesii pentru care au finantat campaniile electorale.
O schimbare a sistemului capitalist este mai mult decit necesara si odata cu aceasta schimbare sa se puna bazele unui nou sistem fiscal international si unor noi reguli ale jocului. Deci, singura sansa ramine in continuare schimbarea sistemului capitalist putrezit si la indemina unui grup de infractori internationali….
Adrian Cosereanu
http://www.alternativaromaniei.com/
