Normal…mahalalele ce erau? Asta apropo de aia cu monarhia…
Deseori cand ne gandim la Bucurestii din anii interbelici avem o imagine idealizata de explozia de civilizatie care marca capitala Romaniei Mari in anii ’30. In mahalale si suburii exista, insa, o lume sordida, deseori extrem de saraca, lume care era prezenta si in centru, mai ales in zona pietelor, balciurilor si ale pravaliilor de vechituri. Marele fotograf care a fost Nicolae Ionescu, (de ale carui poze sun pline cartile despre “Bucurestiul de odinioara” sau circula pe net in nestire, fara a fi insa niciodata semnate cu numele autorului) realizat nenumarate instantanee cu oamenii amarati din Bucuresti.
Majoritatea imaginilor surprinse de-a lungul anilor 1925-1935 sunt facute in zona halelor si a Pietii Bibescu, pe cheiul Dambovitei, la Obor (Targul Mosilor), la pravaliile de vechituri din cartierul evreiesc, in carciumi de mahala sau la groapa de gunoi din spatele cimitirului Bellu, numita Valea Plangerii. Pentru cine nu stie, teritoriul actualului Parc al Tineretului a fost pana la inceputul anilor ’60, cand a fost amenajat ca parc, un maidan sordid. In anii interbelici era groapa de gunoi si tigani amarati, cei mai saraci dintre saraci, isi duceau zilele in cocioabe improvizate, cautand in gunoaie.
Explicatiile pozelor sunt inspirate de textele scrise chiar de mana autorului pe spatele acestora.
Una din nenumaratele familii de tarani gonite de saracie, isi cauta norocul in Bucuresti (1929)
Foto: Nicolae Ionescu
Gospodarie saraca de mahala
Fiecare cartier avea “dulapul” sau (scranciobul). De Pasti, plata era un ou rosu.Aici, in Calea Calarasi-1927
“Dreg la ghete si papuci” instalati pe cheiul Dambovitei…(1932)Foto:N.Ionescu
Scormonind dupa deseuri la conducta cu apa menajera dinspre Dambovita (pe poza nu scrie nimic; asa era botezata imaginea de cei de la MMB, de unde am reproducerea). Dar eu cred ca femeile spala rufe cu apa curata ce vine din panza freatica, printr-un izvor.
Un invalid de razboi langa biserica Domnita Balasa (1932). Foto: N. Ionescu
Detaliu al imaginii de mai sus.
Cizmar ambulant
Cobzar batran in zona Pietei Unirii (Bibescu)
Taietori de lemne
Flasnetar cu papagal (posibil sa nu fie din Bucuresti aceasta poza). Foto: N.Ionescu
Flasnetar cu barba alba si baietan descult
Nesgustorie cu carpe vechi la Taica Lazar (zona cu pravalii de vechituri dincartierul evreiesc – actuala strada Baia de Fier)
vezi si saracii-se-imbracau-de-la-Taica-Lazar, si Fostul-cartier-evreiesc-din-Bucuresti
La Taica Lazar
Pantofi vechi si reparati la Taica Lazar. Toate fotografiile apartin lui N. Ionescu
Noroaie teribile la Mosi-Obor
Lipoveni la ceainarie in Dudesti (1924)
Rampa de gunoi din “Valea Plangerii”, in spatele Cimitirului Bellu, azi Parcul Tineretului.
Cautatori de gunoaie in “Valea Plangerii”. Foto:N.Ionescu
Asemenea ca mai sus
Adunatori de cutii de conserve goale in zona “Vaii Plangerii”. In planul indepartat se poate recunoaste silueta Crematoriului.
Pregatire de nunta in Vitan (1929) Foto:N.Ionescu
Interior dintr-o “casa” in Groapa lui Ouatu (zona Grant)
Tigani ursari
Sursa: Art-Historia
Totuși, să nu uităm, în perioada interbelică în România s-a înființat primul Institut de Medicină Legală din lume (frații Minovici, București 1920); la Cluj-Napoca s-a înființat primul Institut de Speologie din Lume, Emil Racoviță, 1919); Smaranda Brăescu a fost prima femeie parașutist din lume; Doctorul Paulescu a inventat insulina, dar premiul Nobel i-a fost furat; cu moneda noastră națională, Leul, se puteau achiziționa bunuri oriunde în Europa; rezerva de aur a BNR era de 250.000 tone aur; PIB-ul era peste cel al Greciei, Spaniei, Portugaliei și Ungariei etc. Adică, stăteam mai bine la capitolul nivel de trai și din punct de vedere al cercetării și științei.
Nu se vede nivelul de trai?
Si azi avem genii..dar poporul cum o duce?
Nimeni nu neagp realizările acelei perioade, dar cosmetizăm și să idealizăm nu este cazul. Sărpcia domnea, de fapt în toată țara, iar protestele erau de obicei înăbușite în s=nge. Vezi răscoala de la 1907, vezi greva muncitorilor bucuresteni din 1918, vezi greva minerilor din Lupeni în 1929, vezi greva muncitorilor de la Atelierele Grivița.
Va dati seama ca daca Bucurestiul arata asa, cum arata provincia! Si daca ne gindim mai bine inapoi spre vremurile astea ne indreptam, saracie crunta si lupta de supravietuire. Daca mai daugi si cireasa de pe tort care este invazia/relocarea a 500 de milioane de negri din Africa pina in 2050, africanizarea EUROPEI( pentru prevenirea in veci a anumitor fenomene!!), care tocmai a fost aprobata de ONU si UE in 12 Decembrie, va dati seama ca numai de reporniri de economii nu sa ne arda.