Romano-catolicii din câteva județe din Moldova sunt subiect de dispută între istoricii români și maghiari. Pe principiul libertății de exprimare și autodeterminare, în 1990 a fost acceptată înființarea Asociației Maghiarilor Ceangăi din Moldova, care militează pentru introducerea limbii maghiare în comunitățile catolice. De cealaltă parte, Asociația Dumitru Mărtinaș afirmă că „ceangăii sunt români incomplet maghiarizați”.
Comunitățile de catolici din Moldova sunt în continuare subiect de dispută între istoricii români și maghiari. Fiecare vine cu argumente, cu propriul unghi de vedere. După secole de conviețuire în Transilvania și dominație a administrației ungurești, după formarea familiilor mixte și migrarea lor la est, tema rămâne încă aprinsă. Cine sunt ceangăii? Chiar termenul de csángó, care provine din maghiară, trimite la ideea de amestecat, corcit. Ceangăii sunt întâlniți în comunități distincte în special în județul Bacău, Neamț, Iași, Vrancea și Vaslui. Intră în aceeași categorie, o parte din romano-catolicii din Țara Bârsei, județul Brașov.
Romano-catolicii care intră în categoria ceangăilor se deosebesc de ceilalți prin unitatea de grai, prin port popular și obiceiuri. Există referințe istorice, acceptate atât de maghiari, cât și de români, încă din secolul al 13-lea, care vorbesc despre micile comunități maghiare ajunse în Moldova, asimilate de români. Istoricii români îmbrățișează mai ales ideea că ceangăii sunt ardelenii maghiarizați, care au ales să se așeze dincoace de Carpați, în Moldova.
În 1880, ziarul Amicul Familiei care apărea la Gherla (Austro-Ungaria) descria astfel comunitățile de ceangăi: „În Moldova, în doue din cele mai mari și mai frumoase județie, mai cu semă Bacăulu și Romanulu, locuitorii țierani, cari suntu mai toți răzăși, moșneni și proprietari mici, vorbesc numai unguresce. Cându intri în satele loru, e mai reu decâtu în mijloculu Ungariei; trebue să mergi cu tălmaci: femeile și copii nu sciu se dea nici „bună demaneția” românesce. Culpa neiertată este a oameniloru noștri de statu că n-au îngrigitu nici odată de romanisarea acestui elementu și a lăsatu în inima Moldovei o populațiune de peste doue sute de mii, streină și de limbă și de religiune”.
În ziua de astăzi, în mod activ câteva asociații par preocupate de identitatea ceangăilor. Potrivit estimărilor, în Moldova ar trăi aproximativ 62.000 de persoane, care se identifică astfel. Cei mai mulți dintre ei se consideră romano-catolici români, cu un trecut aparte.
Asociația Maghiarilor Ceangăi din Moldova, denumită și „reprezentanța maghiarilor de la est de Carpați”, a fost înființată în 1990 în Covasna și are sediu și în județul Bacău. Militează pentru introducerea limbii maghiare în slujbele religioase dar și în școli.
Mai multe comunități din județul Bacău (Pustiana, Cleja, Ghimeș Palanca, Lespezi) au clase cu predare în limba maghiară. În ultimii ani, eforturile de a modifica conștiința catolicilor din zona Moldovei au fost mai mici iar acțiunile asociației nu au mai avut rezonanța din trecut. Într-un răspuns din 2009, al episcopului de Iași, Petru Gherghel, care se regăsește și pe site-ul Asociației, adresat lui Lazlo Tokes, se arată că romano catolicii din Moldova nu se împart, în viziunea clericilor catolici, în maghiari și români.
„De altfel, în Dieceza de Iași nu avem parohii ale „ceangăilor maghiari”, cum afirmați în scrisoarea dumneavoastră, ci mereu s-a vorbit despre parohii cu credincioși romano-catolici. Datoria noastră, așadar, este să slujim poporul nostru credincios în limba pe care o cunosc toți și în respect față de oricare altă limbă pe care ei o folosesc, bine știind că Biserica Catolică nu este legată de o limbă sau alta, ci le prețuiește pe toate ca daruri ale lui Dumnezeu”, afirmă episcopul Petru Gherghel.
Pentru Asociația „Dumitru Martinaș”, a romano-catolicilor din Moldova, „Ceangăii sunt români incomplet maghiarizați, plecați din satele lor din Ardeal și stabiliți în Moldova”. Unul dintre principalii susinători ai ideeii că ceangăii sunt români romano-catolici este cunoscutul istoric băcăuan dr. Anton Coșa.
În general, romano-catolicii din județele Moldovei acceptă greu impunerea unei alte identități, ceea ce au încercat, fără vreo opreliște, ONG-urile sprijinite financiar de Ungaria.
Cea mai mare parte a istoricilor care s-au aplecat asupra specificului ceangăilor au ajuns la concluzia că romano-catolicii din Moldova sunt români. „Se impune reafirmarea adevărului că majoritatea membrilor comunităților noastre nu s-au considerat și nu se consideră „ceangăi”, ci români catolici. În acest sens, ei nu pot fi considerați o minoritate etnică, așa cum este cazul maghiarilor, germanilor, evreilor, slovacilor, grecilor, italienilor, bulgarilor, turcilor, etc. din România”, se arată pe site-ul asociației.
Pentru o informare corectă, prezentăm date oferite de istorici, scriitori şi misionari nemaghiari, români şi de alte naţionalităţi.
Trageţi singuri o concluzie despre adevărata origine a ceangăilor din Moldova:
„Fiindcă ungurii au rămas neclintiţi în legea lor papistăşească, şi-au păstrat şi limba ţării lor: dar ei înţeleg cu toţii şi limba moldovenească.” (Dimitrie Cantemir – Descrierea Moldovei)
„Populaţiunea ungurească stabilă în Moldova care se bucură de drepturile cetăţeneşti numără 50-60 000 suflete. Strămoşii Ciangăilor au alcătuit nişte colonii militare, aduse de Coroana ungară în Moldova pentru paza graniţei Regatului şi aşezate chiar pe graniţă, alcătuită de râul Siretiu.” (Radu Rosetti – Despre unguri si episcopiile catolice din Moldova)
3.”În regiunile moldoveneşti dintre vechea graniţă cu Ardealul şi Prut se află actualmente peste 200 aşezări, care cuprind o populaţie catolică ungurească ce se poate evalua, cu destulă preciziune, la cifra de 75.000 de suflete.” (Gheorghe Nastase – Ungurii din Moldova la 1646 dupa Codex Bandinus)
4.„De la o vreme, unii dintre Secui trecură şi peste munţi, în Moldova, unde se aşezară în părţile Bacăului şi Romanului: sunt Ciangăii de astăzi.” (Constantin Giurescu – Istoria romanilor)
„Încă din secolul al XIII-lea aflăm pe secui răspândiţi prin partea de jos a Moldovei actuale (Bacău-Putna), în valea Trotuşului. Ei ţineau de Episcopia Catolică a Milcoviei din secolul al XIII-lea, apoi de a Bacăului. Sate secueşti se întâlnesc mai târziu şi pe valea Siretului, răspândite prin ţinuturile Bacău, Roman, Iaşi. Aceşti secui din Moldova sunt cunoscuţi sub numele de „ciangăi” (Octav George Lecca – Dicţionar istoric, arheologic şi geografic al României)
6.„O varietate etnică a Secuilor formează Ciangăii. Locuiesc mai ales în Moldova, în basinul Trotuşului cu afluenţii săi, în basinul Bistriţei inferioare între Piatra şi Bacău, spre gura Moldovei şi în valea Siretului mijlociu. Îndeosebi sunt două nuclee mai complete în jurul oraşelor Bacău şi Roman.” (Ion Simionescu – Tara noastra)
7.„Secuii au trecut şi dincolo de Carpaţi, formând în Moldova populaţia numită a Ciangăilor.” (P. P. Panaitescu – Istoria romanilor)
8.”Aceasta ne face să credem că acei incantatores întâlniţi de Bandinus în Moldova nu erau români ci ciangăi (populaţie maghiară din Carpaţii moldoveneşti).” (Mircea Eliade – De la Zalmoxis la Genghis Han)
9.”În Moldova, în doue din cele mai mari şi mai frumoase judeţie, mai cu semă Bacăulu şi Romanulu, locuitorii ţierani, cari suntu mai toţi răzăşi, moşneni şi proprietari mici, vorbesc numai unguresce.” (Ioan Polescu – Limba ungureasca in Moldova)
10.“Iară până atuncea să ne mângâiem, fraţilor, cu nădejdea şi cu acest vin cam acru din viile ceangăilor, de la ţinutul Bacăului. Iaca, bine trăim noi cu aceşti ceangăi de lege şi limbă străină.” (Mihail Sadoveanu – Nicoara Potcoava)
11.„As noted above, Mărtinaş propounded the idea, in a book published in 1985 although it was apparently written twenty years earlier, that
the Csángós of Moldavia are in fact Romanians from Transylvania. These people were catholicized and adoptedapproximate Hungarian, emigrating east of the Carpathians in the seventeenth and eighteenth centuries. He based his arguments principally on linguistic data, leaving the historical and ethnographic issues toother experts. Whatever measure one uses to assess this theory shows it to be flawed. Historical records, toponymic data, ethnographic and archaeological evidence all indicate that the Csángós have lived in Moldavia from a period earlier than the seventeeth century. Moreover, their dialect, far from beingapproximate Hungarian, reveals archaic features lost in all but peripheral varieties. The book’s claim to scholarly objectivity is not assisted by the prominent photos it contains of Nicolae Ceauşescu, one of which shows him greeting the workers in Bacău. Nevertheless, from my discussions with Romanian officials its central assertions remain the official position on the origin of the Csángós. The majority of writers on the Csángós believe them to be Hungarian” (Robin Baker – On the Origin of the Moldavian Csangos)Traducere: “Aşa cum s-a observat mai înainte, Mărtinaş a propus ideea, într-o carte publicată în 1985, deşi aparent fusese scrisă cu 20 de ani mai devreme, că ceangăii din Moldova sunt, de fapt, “români din Transilvania”. Aceşti oameni ar fi fost catolicizaţi şi ar fi adoptat “o limbă maghiară aproximativă”, emigrând la est de Munţii Carpaţi în secolele ale XVII-lea şi al XVIII-lea. El şi-a bazat argumentele în principal pe date lingvistice, lăsând chestiunile istorice şi etnografice în seama “altor experţi”. Cu orice măsură s-ar evalua această teorie, ea se arată a fi eronată. Consemnările istorice, datele toponimice, mărturiile etnografice şi arheologice demonstrează că ceangăii au locuit în Moldova dintr-o perioadă mai veche decât secolul al XVII-lea. Mai mult decât atât, dialectal lor, departe de a fi o “limbă maghiară aproximativă”, conţine trăsături arhaice dispărute în alte regiuni, cu excepţia variantelor periferice. Pretenţia de obiectivitate şttinţifică a cărţii nu este susţinută de fotografiile proeminente ale lui Nicolae Ceauşescu, dintre care una îl prezintă salutându-i pe muncitorii din Bacău. Cu toate acestea, din discuţiile mele cu oficialităţile române, aserţiunile centrale ale cărţii lui Mărtinaş rămân poziţia oficială asupra originii ceangăilor. Majoritatea cercetătorilor ceangăilor îi consideră a fi maghiari.” (Robin Baker – Despre originea ceangăilor din Moldova)
“Politica de asimilare a regimului comunist a avut consecinţe dramatice şi asupra situaţiei ceangăilor din Moldova, comunitate formată din aproximativ 60 000 de persoane cunoscătoare de limbă maghiară în cadrul romano-catolicilor din judeţele Neamţ şi Bacău.” (Raport final al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România)
„Am vizitat oraşul şi biserica din Bacău, care mi-a fost desemnată de Scaunul Apostolic ca biserica mea episcopală […] În această biserică am slujit Liturghia pontificală, am pus să se predice în fiecare sărbătoare în limba maghiară, toţi locuitorii fiind unguri.” (Bernardino Quirini, misionar in Moldova)
14.„A sosit aici la Iaşi preotul Paulo Bellino, maghiar, om în vârstă de 42 de ani, meşter în toate ştiinţele şi bun teolog. E născut din părinţi calvini şi ajungând el la credinţa catolică, cum principele Transilvaniei voia să pună mâna pe el, a fugit în părţile Turciei unde a servit câţiva ani, şi după scrisorile pe care i le-au dat părinţii iezuiţi a avut o recoltă bogată în acele părţi, a fost pârât la paşă că ar fi spion, şi a fost silit să fugă şi a venit în această provincie. I-am dat parohia aceasta [Iaşi] ca să slujească la ea, el îşi face slujba sa cu sârguinţă, numai că aceşti unguri sunt săraci şi nu pot să-l întreţină. Mi se pare că ar fi bine (şi de cel mai mare folos pentru toţi aceşti bieţi maghiari) să fie făcut misionar, şi să i se dea întreţinerea ca nouă celorlalţi, căci va face mai mult acesta decât noi toţi misionarii, cunoscând limba maghiară, şi în această provincie sunt mai toţi catolicii unguri etc.” (Bartolomeo Bassetti, misionar in Moldova)
Nu exista etnia ceangaiasca
Un grup etnic este alcătuit din persoane care au origine comună, același trecut istoric îndelungat (mii de ani), aceleași valori culturale, un anumit grad de înrudire, o înfățișarea fizică asemănătoare, o fizionomie tipică, o limbă comună și strămoși comuni.
Din punct de vedere etnic, romano-catolicii din Moldova nu pot fi decât, ori români, ori maghiari, ori de altă etnie din cele cunoscute și unanim acceptate (ex. germani, slavi, chinezi, etc.) însă toate dovezile istorice, culturale, etnografice și biologice (testele ADN) confirmă că cei denumiți “ceangăi” sunt români.
Maghiarii sunt europeni maghiarizati lingvistic.
Peste 25 % dintre maghiari sunt romani maghiarizati.
Analiza probelor de ADN mitocondrial (moștenit pe linie maternă) și ADN-Y (analiza cromozomului Y – moștenit pe linie paternă), prelevate de la populația maghiară, a concluzionat că doar 5 % dintre maghiari au descendență asiatică însă mai puțin de 3 % dintre maghiari sunt urmașii triburilor cuceritoare venite din Asia iar 95 % dintre maghiari sunt descendenți ai populațiilor europene maghiarizate în decursul timpului.
Vezi http://www.asrocatolic.ro
Sunt romano-catolic din județul Bacău.
Conform propagandei maghiare – aș fi ceangău.
De fapt sunt român.
Toți strămoșii mei din ultimii 200 de ani au fost romano-catolici.
Unii dintre strămoșii mei (bunici, străbunici, unchi) aveau nume de botez sau nume de familie maghiarizate (exemplu – Ianoș în loc de ION).
Am fost curios și am făcut testul ADN pentru etnie.
Sunt 70 % dac, 20 % latin (roman), 7 % german, restul neimportant (orientul mijlociu, Africa de nord, etc.).
Se confirmă că strămoșii mei au venit din Transilvania unde fuseseră – puțin – maghiarizați.
Nu am nici o contribuție genetică de la huni, maghiari, turci, tătari.
NU AM ORIGINI MAGHIARE.
La fel ca mine, catolicii din Moldova (asa-zișii ceangăi), mulți dintre ei rude îndepărtate cu mine,
sunt români din Transilvania, de religie romano-catolică.
Asta e realitatea.
Genetica schimbă istoria. Pentru că istoria a fost imprecisă iar uneori a fost falsificată cu intenție.
Vezi cazul Basarab (cum că ar fi fost de origine cumană iar testele genetice arată că nu).
În toată lumea, oamenii își caută rudele și originea, pe baza testelor ADN pentru etnie.
Rezultatele sunt foarte precise și interesante.
Încercați și voi!
Este emoționant să afli cine au fost strămoșii tăi cu 3000 de ani în urmă.
Si eu sunt romano catolic din județul Bacău.
Stră-stră-bunicii mei s-au născut în jurul anului 1850, unii sunt din județul Neamț.
Toți strămoșii mei au fost romano catolici.
Am făcut testul ADN pentru etnie.
Sunt 68 % dac, 15 % irlandez, 8 % german, 3 % iberic, puțin nativ american și Africa de nord.
Sunt dac pentru că cei mai mulți strămoși ai mei au fost daci.
Genele irlandeze le am de la celți, din perioada în care aceștia au stăpânit Transilvania, înainte de Burebista.
Sunt și puțin german, probabil de la popoarele migratoare de origine germană, în special de la gepizi, din timpul regatului gepizilor de pe teritoriul Transilvaniei (în jurul anului 450).
Nu știu de unde am gene de iberic, dar cred că de la romanii care cuceriseră Spania și Portugalia de azi, înainte de a cuceri Dacia.
Sunt liniștit.
Am citit că alții au niște ciudățenii de combinații etnice în sângele lor.
Oricum nu am origini asiatice.
Nu sunt UNGUR.
Sunt român de religie romano-catolică.
Sunt romano-catolic din Bacau, unde bunicii si strabunicii au trait. Nu sunt maghiar, nu sunt ceangau. Se incearca introducerea limbii maghiare cu predare in scoala primara si gimnaziala din comuna Faraoani, insa aceasta vine la pachet cu tabere si piese de teatru organizate in Ungaria, practic, copii sunt ademeneti la cultura maghiara si ungara, daca o putem numi asa. Nivelul de trai nu este foarte ridicat, asa ca parintii sunt dispusi sa accepte aceste mici compromisuri pentru bucuria copiilor. Referitor la adulti, sunt cativa care parca refuza cu incapatanare sa vorbeasca romana prin sat, si s-au strans intr-un grup, se duc duminca cu un autocar la o parohie din orasul Bacau, chipurile sa celebreze liturghia in limba maghiara; alteori se duc sa danseze si sa cante prin Covasna, Harghita tot pe la sarbatori religioase. Parerea mea, este ca sunt ademeniti, si plimbati de colo colo, dar in realitate ei simt romaneste. Mai sunt cateva asociatii maghiare care cu fonduri din Ungaria, au prins radacini prin satele din Bacau, si si-au facut, case de vacanta, au mai renovat un centru cultural, au mai vopsit gardul pe la scoli; cumva se baga prin toate gaurile sa promoveze cultura maghiara. Localnicii stiu care-i treaba cu ei, si nu empatizeaza foarte mult. Cei mai indulgenti ii aceepta, pentru ca oricum exista un singur soare, si toti avem un loc sub el.