„În momentul în care renunțăm la producția unei noi mărfi în țară trebuie să găsim numaidecât pe scara productivității muncii naționale o altă marfă cu o productivitate a muncii mai mare decât ea”
„În momentul în care renunțăm la producția unei noi mărfi în țară trebuie să găsim numaidecât pe scara productivității muncii naționale o altă marfă cu o productivitate a muncii mai mare decât ea”. Dacă nu găsim, ne vom trezi imediat că suntem în pierdere.
De aceea trebuie să subvenționăm sau să protejăm vamal ramurile și produsele cu o înaltă productivitate a muncii față de alte ramuri și produse din economia noastră, chiar dacă rentabilitatea lor e mai scăzută decât rentabilitatea acelorași produse și ramuri din străinătate.
În caz contrar, nu vom face decât să importăm mai scump unele produse în loc să le producem, căci le vom importa cu prețul muncii slab productive din ramurile interne rămase în viață care sunt mai puțin profitabile decît cele la care am renunțat.
Nota Redacției
Situația Pieței Libere și a Subvențiilor și Protecționismului Vamal din Uniunea Europeană
Apostolii „liberului-schimb” uită să ne spună că Uniunea Europeană are taxe vamale MASIVE puse pe produsele care vin din Asia, Africa sau Statele Unite.
Tot, Apostolii „liberului-schimb” uită să ne spună că Uniunea Europeană are subvenții masive în agricultură unde fermierul francez primește subvenții de căteva ori mai mari decât țăranul român. Subvenții (tot neegale) există şi în multe ale domenii economice din UE.
Apostolii „liberului-schimb” uită să ne spună că Uniunea Europeană are o politică ECONOMICĂ DIRIJATĂ prin care IMPUNE cote de producție pentru țările membre și că în urma unor negocieri dezastruoase, România a acceptat niște cote de producție MIZERABILE.
Prin urmare, cine vorbește de „piață liberă” în interiorul și în exteriorul Uniunii Europe e fie un ipocrit, fie un naiv.
„Piața Liberă” în interiorul Uniunii Europene a rămas doar acolo unde ramurile cu o înaltă productivitate a muncii din Germania și Franța (mașini, utilaje industriale, etc..) „zburdă” libere în țările sărace din Estul Europei unde industriile similare au fost băgate demult în faliment.
Pe de altă parte, acolo unde există interesul masiv al Franței și Germaniei ca industriile și ramurile lor mai puțin competitive să supraviețuiască (ex. agricultură), acolo s-au introdus PUTERNICE SUBVENȚII (subvențiile fiind un echivalent al taxelor vamale).
În schimb, acolo unde industriile din Germania și Franța nu au competitori mari în interiorul Uniunii Europene „piața a rămas liberă”, pentru ca cei mari să-i zdrobească „la liber” pe cei mici (vezi cazul SuperMarketurilor față de micii distribuitori naționali de la noi, vezi cazul Industriei de Mașini și de Utilaje etc..).
Pe de altă parte, Uniunea Europeană aplică un protecționism feroce în ceea ce privește Importurilor din Asia (mai ales pentru produsele electronice și de IT dar și pentru mașini și echipamente industriale etc…), tocmai pentru ca germanii și francezii să-și PROTEJEZE ramurile lor de vârf, ramuri în care care au monopol pe piața internă a „Uniunii Europene”.
România a ajuns în interiorul Uniunii Europene, doar o piață de desfacere și o piață a forței de muncă ieftină (un fel de sclavagism economic – în momentul în care un om e plătit cu doar 200-400 de euro net pe lună, o cifră din care nici măcar nu se poate supraviețui decent).
Mihail Manoilescu – De ce e nevoie de Protecționism Vamal
Pentru a înțelege de ce este nevoie de Protecție Vamală sau alternativ de Subvenții pentru Producția Națională – trebuie în primul rând înțeles – „Dacă și în ce condiții este MAI AVANTAJOS SĂ PRODUCI MAI SCUMP o marfă ÎN ȚARĂ decât să o CUMPERI din STRĂINĂTATE”. Ce este mai avantajos? Se-ntreabă Manoilescu pe un exemplu devenit celebru: Să producem cărbune sau să-l importăm?
Analiza și Răspunsul la această întrebare îl puteți citi aici
Ca o concluzie la întrebarea de mai sus: degeaba renunțăm noi la producția de cărbune pentru că prețul extern e mai ieftin – ne spune Manoilescu – dacă va trebui să plătim cărbunele importat „mai ieftin”, cu produse unde productivitatea muncii noastre e şi mai proastă decât cea proastă pe care o avem la extracția de cărbuni.
Rezultatul va fi că, în realitate, vom munci mai mult ca să plătim acel cărbune „mai ieftin din import”, decât am munci ca să ni-l producem singuri.
Când și de ce este nevoie de Protecție Vamală sau de Subvenții
Mihai Manoilescu :
„Să considerăm acum cazul în care aceeași marfă nu poate fi produsă în țară decât în condiții inferioare față de străinătate și, în consecință, cu un preț superior prețului de pe piața mondială.
Partizanii liberului schimb se grăbesc să proclame că în acest caz nu rămâne un singur lucru de făcut și anume „să nu mai mai producem DELOC această marfă în țară’
Să examinăm dacă au sau nu dreptate.
Să presupunem că această marfă n-ar putea fi produsă în țară decât în condiții inferioare față de străinătate, așa încât prețul mărfii interne să fie în raport de 5/4 (adică cu 25% mai scump) decât marfa importată).
În acest caz din cauza concurenței străinătății, producția nu poate nici lua naștere, nici continua.
Dacă statul intervine și adaugă protecția vamală de 25% asupra valorii mărfii străine, prețul acesteia ajunge egal cu acel al mărfii interne și producția națională devine posibilă.
Dacă, dimpotrivă, lăsându-ne amăgiți de teoria liberului schimb, renunțăm la a produce marfa în țară cu acest preț, suntem foarte departe de a fi realizat un avantaj pentru economia națională.
Într-adevăr, așa cum am demonstrat până acum, în momentul în care renunțăm la producția unei noi mărfi în țară trebuie să găsim numaidecât pe scara productivității muncii naționale o altă marfă care să o înlocuiască pe aceasta și care să comporte o productivitate a muncii aferente mai mare decât ea.
Numai atunci când nu putem găsi pe scara productivităților o asemenea marfă de schimb, fiindcă toate mărfurile produse până acum în țară sunt de o productivitate inferioară, este clar că in acest caz producerea internă a noi mărfi oferă un avantaj în comparație cu importul ei și aceasta în ciuda inferiorității vizibile, pe care o prezintă producția acestei mărfi noi față cu străinătatea”.
Manoilescu – „Legitimarea Protecției Vamale”
