Înțelegeri secrete ruso-române de eliberare a Constantinopolului, între anii 1914 – 1916

Istoria României în perioada neutralității din timpul primului război mondial este o necunoscută și azi. Negocierile premierului Ionel IC Brătianu cu puterile Antantei și în special cu Rusia sunt ignorate de istorici. Liderul liberal dovedise în vara și toamna lui 1914 că este adevarul stăpân al Regatului României, nu Regele Carol I. Brătianu impusese Consiliului de Coroană în ciuda opoziției regelui Carol I ca România să nu respecte tratatul secret cu Puterile Centrale și să ne păstrăm neutralitatea. Era logic că premierul Ionel IC Brătianu nu dorea să ne batem alături de austrieci și nemți împotriva Franței și Angliei. Numai diplomații naivi ai Puterilor Centrale mai puteau crede că România li se va alătura, totuși, după încălcarea acordului secret din 1883. În septembrie 1914, Carol I moare de supărare, iar Ionel IC Brătianu devine stăpânul absolut al României, care începe o serie de negocieri secrete cu Rusia, Franța și Anglia pentru intrarea României în război împotriva Imperiului austro-ugar și a Germaniei. Ion I. C. Brătianu a dorit să clarifice cu prioritate relaţiile cu Rusia înainte de a intra în război. România avea cu Rusia un contencios teritorial – Basarabia – dar în acele zile premierul român considera că prioritară era eliberarea teritoriilor româneşti stăpânite de Austro-Ungaria. Rusia țaristă era la rândul ei interesată ca România să nu ridice problema Basarabiei şi, mai ales, să nu devină o bază de atac a Puterilor Centrale împotriva Ucrainei. După tatonări diplomatice, schimbul de note Sazonov – Diamandy din 28 septembrie / 1 octombrie 1914 perfecta înţelegerea dintre cele două state vecine. Rusia se angaja „să recunoască dreptul României de a anexa provinciile aparţinând Austro-Ungariei a căror populaţie este românească. În Bucovina, delimitarea provinciilor ce urmează să fie anexate de Rusia sau România va avea drept principiu majoritatea etnică a populaţiei”. Acordul stabilea, de asemenea, că „România va avea dreptul să ocupe aceste regiuni în momentul în care i se va părea cel mai potrivit. De partea sa, România se angajează să păstreze, până în momentul ocupării, o neutralitate binevoitoare faţă de Rusia”. Ionel Brătianu a urmărit cu ardoare ca aspiraţiile naţionale ale României să aibă recunoaşterea celor două democraţii occidentale, Franţa şi Marea Britanie.

http://www.napocanews.ro/

Acest articol a fost publicat în ISTORIE RECENTA RO.(razboi). Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns