Ce inseamna Educatia si cum poate fi suprapusa cerintelor economice actuale?
Analiza sistemelor de educatie trebuie sa plece de la realizarile lui, de la modul cum societatea evolueaza si interactioneaza cu mediul economic global. Pentru acest lucru, trebuie sa facem o analiza a calitatii si programei scolare la toate nivelele unui sistem educational.
Fara discutie ca ne gindim de multe ori, cind sintem in dificultate, la faptul ca in scoala a trebuit sa asimilam un numar enorm de cunostiinte, pe care nu le-am folosit si nu le vom folosi niciodata, in special cele predate in licee. Fara discutie ca pe foarte multe dintre ele le punem la categoria „cultura generala”, dar ne intrebam daca si din acea zona, le-am folosit vreodata..
A existat si inca mai exista mentalitatea ca numai urmind cursurile unei universitati, exista o posibilitate de evolutie in plan profesional, economic, interrelational sau social. Am trait in estul si centrul Europei, iar pentru multi ani ne-am concentrate la ideea ca frecventind o universitate sau chiar doua si obtinind un MBA sau Doctorat, viata este ca si rezolvata.
Asta, in timp ce pe fondul unei crize economice din anii 80, era foarte clar ca alte profesii erau cele unde se faceau bani si de unde oamenii care lucrau acolo puteau sa aiba pretentii la o viata mai buna. Erau macelari, aprozaristi, mecanici auto, portari de spitale, sifonari, mesteri in reparari de umbrele si brichete, frizeri si coafeze si multi altii, care traiau cu mult mai bine decit inginerii, cercetatorii, fizicienii, matematicienii, oamenii de arta si asa mai departe.
Fara discutie, parintii au dorit si inca mai doresc sa isi vada copilul cu o diploma de facultate sau colegiu, care parea si pare sa ofere o siguranta celui care o detine si sa ii dea un grad mai inalt de mobilitate sociala.
Dar, cit folosim din cunostiintele acumulate in anii in care am frecventat universitati? S-a justificat timpul alocat aceastei pregatiri? Am primit un salariu care sa ne faca sa intelegem diferenta?
Din toate aceste profesii „academice” , gindite ca eficiente, numai citeva au ramas cu advarat pilonii academici ai societatii, activitati din care se fac bani, cum ar fi avocatii, doctorii, agentii imobiliari, finantistii si alti citiva… Celelalte domenii sint sub existentiale, daca cel ce a terminat studiile, doreste sa isi gaseasca un loc de munca in acel departament al economiei, iar din acea pozitie sa poata trai decent.
Fara discutie, se fac evaluari si aprecieri deosebite pentru anumite cursuri universitare, iar profesorii iubesc sa predea ceea ce numeni nu are nevoie, dar ei cistiga un salariu bun, pentru ca studentul a devenit “customer”, la fel ca si pacientii din spitale, iar respectul pentru “customer” este limitat si se urmareste inselarea lui, pentru ca este parte din relatia de “business”.
In faza actuala a capitalismului, lucrurile sint si mai jenante, datorita faptului ca orice elev, student sau cursant, este considerat de catre profesori, parte din afacerea lui si mai mult, CUSTOMER.., client care trebuie sa fie multumit ca primeste o hirtie cu antet, indiferent ce va face sau nu cu ea.
Profesorii, in cea mai mare parte a lor au devenit profesori, dupa ce au terminat cursurile universitare, fara ca ei sa fi invatat sa fie productivi in mediul economic global sau regional in care si-au desfasurat activitatea sau traiesc. In acest fel, acesti profesori nu pot fi niste sfatuitori buni pentru cei ce le predau cursuri si care vor trebui sa aterizeze in lumea reala si sa traiasca in urma unui salariu cistigat si a unei competitivitati impuse de locul de munca..
Angajatorii din vest si chiar din tarile in curs de dezvoltare cu sisteme capitaliste salbatice, nu angajeaza oameni intrebindu-i daca in scoala au fost interesati de anumite cursuri, ci ei ii angajeaza pe baza cunostiintelor dobindite, care pot fi aplicate in mediul de afaceri al angajatorilor.
Nici nu ne putem gindi citi bani au irosit parintii acestor tineri care au ales sa studieze artele, geologia, geografia, istoria si multe alte discipline sau citi ani trebuie sa suporte acesti tineri un volum de datorii ridicat. Pe linga acest aspect, un altul, extrem de important, este faptul ca acesti tineri au pierdut o perioada extrem de pretioasa a vietii, in care imaginatia si energia lor a fost si este la cel mai inalt nivel de pe parcursul vietii.
Exista un segment de tineri cu o evolutie extrem de interesanta si sub aceleasi auspicii, si anume cei care studiaza diferite discipline in alte tari, departe de parinti. Dupa un an sau doi petrecuti intr-o universitate sau colegiu in acea tara, ei renunta si incep sa calatoreasca in lume cu rucsacul in spate. Acesti tineri intilnesc situatii dintre cele mai diverse in care trebuie sa devina productivi si sa se loveasca de realitati ale vietii, ei trebuie sa accepte diferite locuri de munca pentru a exista si trebuie sa isi puna in evidenta valoarea, sub o forma sau alta intr-unmediu strain in care orice greseala o simt puternic pe pielea lor.
Acesti tineri ai solutiilor si improvizatiilor, ai gindirii spontane si contactului cu ineditul, se reintorc acasa cu o uriasa incredere in ei si cu o putere de adaptare la orice mediu din tarile lor, prezentind posibilitatea de a fi performanti in orice loc de munca. Acest tip de educatie „productiva”, va insoti pe acesti tineri intreaga lor viata si aici venim la o fraza celebra a lui Einstein:
„Educatia nu inseamna invatarea unor fapte ci reprezinta o pregatire a mintii pentru a gindi”.
In SUA, Canada si nu numai, este o fobie sau un concept conform caruia fiecare tinar trebuie sa aiba studii universitare, unii lideri politici chiar formulindu-si discursurile electoarale in jurul ideii de sistem educational academic fara plata, fara sa spuna ce inseamna acest lucru pentru contribuabili si daca ei pot face fata unei asemenea situatii si presiuni financiare, ba mai mult, fara sa spuna daca un asemenea sistem total detasat de la realitatea economica globala, ar putea aduce succes economiilor tarilor unde acesti asa zisi politicieni se infrupta fara sa realizeze nimic viabil.
Acesti politicieni capitalisti, arunca “momeala” economica legata de o potentiala taxare a bogatilor, care este un circ si in sfidarea marilor corporatii care fac ce doresc si pun orice guvern doresc, in sistemul crony capitalist dominant, din occident.
Acesti politiceni circari capitalisti, nu spun si nici nu o vor face vreodata, ce se va intimpla cu zecile si sutele de mii de fosti studenti, care detin o diplome de absolvire a unei institutii de invatamint superior, dar pregatirea lor nu este ceruta de nici un loc de munca si de nici un patron…
Cum vor plati ei taxele pentru scolarizare si ce va trebui sa faca acesti intelectuali debusolati de capitalism. Vor putea accepta acesti absolventi fara sansa, sa fie gunoieri, timplari, ingrijitori de parcuri, pompieri, cizmari, tinichigii, mecanici auto, macelari, portari la spitale sau sa activeze in multe alte meserii care nu au legatura pregatirea lor….?
Vor dori ei sa se recalifice si sa gaseasca resursele necesare inceperii unei alte activitati profesionale si in acelasi timp sa isi plateasca datoriile fata de univeristiatile si colegiile absolvite fara rost?
In Romania si nu numai, atit cind eram tinar licean cit si mai tirziu, parintii spuneau copiilor lor: „Trebuie sa urmezi o institutie de invatamint superior, doar nu vrei sa lucrezi in constructii?!”. Am ajuns in Canada, unde un muncitor specializat in constructii cu studii medii dar pregatit, face de trei ori mai multi bani decit un inginer, geolog, matematician si asa mai departe….
Dar parintii emigranti, in continuare isi dau haina de pe ei, pentru ca tinerii lor copii sa urmeze o institutie de invatamint superior, in general in „Business Administration” sau alte domenii in care li se pare ca sint gramezi de bani, dar dupa terminarea studiilor, constata ca totul a fost inutil si locurile de munca in acele domenii ale economiei sint de mult arvunite….
Cea mai imporatnta regula a educatiei este inteligenta de a urma ceea ce pare sa fie cel mai eficient.
Am vazut in Canada si SUA, diferente enorme intre numarul anilor pe care tinerii il petrec in universitati si colegii sau in alte forme de invatamint de scurta durata, raportat la tinerii din alte tari si eu cred ca acest aspect trebuie sa dea de gindit politicienilor din toate tarile si evident, din Romania.
Tinerii sint indreptati, in Nord America dar si in Germania, catre cursuri de specialitate scurte si cu mult mai putin costisitoare, cu durate de 2-6 luni, de specializare intr-un domeniu, dupa care merg la altele de marimi la fel de mici si in felul asta isi eficientizeaza banii, timpul si capacitatea permanenta de adaptare la o economie capitalista extrem de volatila, dar este adevarat ca nu isi agata diplome pe peretii caselor si birourilor, dar sint eficienti in viata profesionala si sociala.
Cel mai important aspect pe care nu l-am auzit niciodata discutat de mediul academic, de profesorii cu reputatie si cei ce activeaza in acest sector al economiei, este: VIITORUL.
Intram, cu sau fara voia noastra, in cea mai dramatica perioada a omenirii si vom trai cu totii, schimbari la care nu ne-am gindit niciodata.
Multe locuri de munca vor disparea pentru totdeauna, in numai citiva ani, si multi actuali studenti se vor intreba pe ei insusi de ce trebuie sa plateasca sume incredibile pentru studii de ani de zile, total inutile.
Este mai mult decit evident ca multe profesii, ca bancheri, brokeri si multe altele din industria financiara, vor disparea, ca sa nu mai discutam de multe locuri de munca din servicii. Multi actuali studenti, vor incerca sa intre in cimpul muncii fara nici macar sansa de a fi posibil sa fie angajati nici macar la nivel de incepatori….. din pacate, insa vor trebui sa plateasca sume incredibile, pe care nu si le vor putea permite, pentru scolarizare, datorita unor salarii derizorii, nivelul de saracie indus de capitalism, dorindu-se a fi stare de normalitate…
Marile magazine si mall-urile vor disparea in totalitate, chiar daca este o fobie in Romania si nu numai, pentru a construi aceste obiective comericale sortite disparitiei fara drum de intoarcere…
Multe tari vor trebui sa faca fata unei depresiuni economice inimaginabile generate de acest capitalism, mase intregi de oameni vor trebui sa lupte pentru supravieturie muncind pina la darimare fizica, ore prelungite la locul de munca, in special cei ce urmeaza acum o universitate sau un colegiu.
Insa un avantaj major pare sa fie in ceea ce ii priveste pe cei ce gradueaza din universitati si colegii si anume, faptul ca ei sint necasatoriti si fara obligatii de familie, nu au datorii la case achizitionate, pentru ca nu doresc sa isi cumpere case, ei simtind volatilitatea sistemului si dorind ca sa fie mobili, in conditiile in care orase intregi vor fi “orase fantoma”.
Din acest motiv, constructia de noi case si chiar volumul vinzarilor de case va fi la un nivel foarte scazut, cu impact major in economie si cu iesiri ale multora din industriile ce furnizau servicii si produse pentru constructia de case.
Foarte multi actuali studenti si absolventi de universitati si colegii, specializati in matematica, se vor vedea, dupa eforturi sustinute, in situatia de somaj…
Cei care au absolvit sau sint in curs de absolvire a unor cursuri de scurta durata, bazale, in economie sau afaceri vor fi major avantajati. In primul rind datorita unui salariu conform pregatirii lor, pe care il vor obtine, iar in al doilea rind, datorita elasticitatii lor sociale si capacitatii de adaptare la diferite medii.
Intorcindu-ne la Einstein, este perfect valabil faptul ca aceia care au folosit educatia lor pentru a-si creste abilitatea de gindi, vor fi cei care vor avea succes si vor avansa in noua economie globala…
Ceea ce este foarte interesant in acest nou mediu economic, il reprezinta faptul ca succesul acestor tineri va fi “decalat” in cazul economiilor care nu sint si nu vor fi in colaps, fata de cele in colaps, care vor fi cele mai multe.
Fara discutie ca educatia este cheia succesului si va ramine, in viitor, dar este foarte important cum o vom regindi pentru ca ea sa fie un atuu in evolutia noastra. Trebuie ca tinerii sa redefineasca sau chiar sa defineasca educatia si sa o gindeasca atit in sensul expus de Enstein cit mai ales adaptat la situatia economica actuala mondiala…
Adrian Cosereanu
http://www.alternativaromaniei.com/
