Avem nevoie de sfaturi pentru că nu le ştim pe toate şi oricât am încerca să analizăm o situaţie dificilă, dacă suntem implicaţi direct, vom fi automat subiectivi. De regulă, cele mai bune soluţii le văd cei din jurul nostru pentru că nu sunt afectaţi emoţional şi nici nu au interese. De aceea, le şi cerem sfatul.
Nu intra în problemele cuiva fără ca acesta să-ţi ceară acest lucru
De regulă, prietenii şi apropiaţii au tendinţa să intre în vieţile noastre pentru că se bucură de privilegiul apropierii şi împărtăşirii reciproce de sentimente, păreri, atitudini, întâmplări.Când se iveşte ceva, ei au tendinţa (de bună credinţă,în general) să caute soluţii la problemele noastre înainte ca noi să le solicităm asta.
Nu de puţine ori ne-am trezit cu câte cineva intrat pe nepusă masă într-un conflict de familie, şi-aşa greu de descâlcit.Intenţia nu este rea, dar rezultatele,da.
Când se implică într-o situaţie despre care nu se cunosc prea multe detalii şi , în plus, nu se ştiu nici dedesupturile care au generat-o, e greu să credem că cineva este genial într-un minut şi găseşte soluţia. Nu este atât de simplu pe cât pare.
În plus, când altcineva vrea să intre într-un conflict ,tulbură apele ,cum am spune , şi conflictul se amplifică. De aceea, este bine să fim rezervaţi şi să încercăm să nu deranjăm cu amabilitatea noastră,oricât de apropiaţi am fi de cineva şi oricât de multe detalii credem noi că am cunoaşte,legate de conflictul respectiv.
Dacă dai un sfat, dă-l fără să-l impui !
Când conjunctura o permite şi când cineva solicită acel sfat, este bine să precizăm că este doar o părere şi atât şi că s-ar putea să greşim în evaluarea situaţiei,deci nu trebuie urmată neapărat. Persoana va analiza cele spuse şi va avea libertatea să aleagă ce crede de cuviinţă (liberul arbitru funcţionează tot timpul).
Dacă se întâmplă să nu urmeze sfatul nostru, nu trebuie să ne supărăm şi nici să încercăm să ne impunem punctul de vedere. Fiecare are viaţa lui şi ea este rezultatul alegerilor sale,deci şi starea conflictuală în care s-ar găsi ,la un moment dat, este tot un rezultat al alegerilor pe care le-a făcut cândva.
Când noi,ceilalţi, intrăm în această conjunctură,stricăm ordinea divină şi legile ei şi ne încărcăm cu vibraţii care nu ne aparţin. Dar dacă intrăm în acest conflict, este tot o alegere şi …ne aparţine.
Noi avem o anumită educaţie religioasă, care ţine de impulsul de a ajuta pe ceilati, de a încerca să găsim soluţia la unele probleme. Este cel mai frumos lucru,în afară de iubire, pe care îl putem face pentru cineva, dar acest lucru trebuie făcut doar dacă ne este cerut şi fără să impunem o anumită atitudine sau un anumit tip de acţiune.
Dacă ţinem cont de aceste două aspecte, atunci totul va fi minunat. Noi îi vom ajuta pe cei de lângă noi, ei se vor simţi mai bine şi,astfel, toată lumea are de câştigat.
