Care sunt originile pagane ale Sarbatorii Pastelui?
Ouale rosii si mitologia
Inca de la inceputurile omenirii, oul a fost considerat, datorita formei sale un simbol al pamantului.Gratie asocierii lui evidente cu inceputurile vietii , oul a stat la baza multor mituri legate de creatia lumii.Simbol al fertilitatii, renasterii si ciclului vietii , el s-a impus de la sine drept o componenta importanta a sarbatorilor primaverii , inca din vremurile precrestine.
Babilonienii vedeau in ou un simbol sacru.Potrivit mitologiei lor , zeita Astarte isi facuse aparitia in lume dintr-un ou urias cazut din ceruri in fluviul Eufrat .Unii istorici fac o legatura intre numele zeitei babiloniene , Estera , o zeita saxona sau nord-europeana celebrata in perioada primaverii si „Easter” , denumirea pastelui in limba engleza.
Conceptul oului sacru din Babilon s-a raspandit in numeroase regiuni ale lumii.In cosmogonia stravechilor persi , soarele , luna si pamantul s-au ivit in noaptea haosului dintr-un ou primordial.In Egiptul antic , intr-un mit asemanator, soarele a venit pe lume dintr-un ou. In Roma antica , oul sfant preceda procesiunile desfasurate in onoarea zeitei mama.De asemeni , oul era o componenta esentiala a misterelor lui Bacchus. Druizii si-au insusit imaginea oului drept emblema lor sacra.In mitologia hindusa , Brahma a creat bolta cereasca din coaja unui ou, si pamantul din continutul acestuia.In intreaga Europa , dar si in Asia , ouale erau colorate in vederea unor festivitati religioase importante.In nordul Europei , ouale , potente simboluri ale fertilitatii, erau utilizate in ritualuri de intarire a unei femei in scopul purtarii cu succes a sarcinii.Oul joaca un rol important in Pastele evreiesc , ocazie cu care este amplasat pe o tava speciala , semnificand pierderea si sacrificiul.In China , ouale rosii sunt daruite la o luna dupa nasterea unui copil , cu prilejul unei „petreceri a oului sau ghimberului” ; inca o exemplificare a simbolismului oului , legat de fertilitate si ivirea unei noi vieti.
Cuvântul “Paşti” în limba română nu semnifică, la origini, Învierea Domnului
Totuşi, trebuie să facem o remarcă. În limba română, nu există o formă asemănătoare cuvântului “Easter” din limba engleză. “Paşti” în limba română îşi are originea din limba latină, din cuvântul “pascha”. Am găsit într-o lucrare din anul 1838 (“Lexiconul limbii latine”) apărută la Boston (SUA) ce semnifică exact “pascha” în limba latină. Acest cuvânt provine din limba yiddish – “pesach” – şi care desemnează o sărbătoare a evreilor în amintirea ieşirii lor din Egipt, sub conducerea lui Moise. Aşadar, nici cuvântul românesc “Paşti” sau “Paşte” nu semnifică, la origini, sărbătoarea Învierii Domnului.
Atunci, de ce ni s-a impus folosirea unor termeni care nu au legătură cu Învierea lui Iisus Hristos?
