Plecînd de la Declarația de la Budapesta

Au fost în decursul timpului (ultimele trei decenii) declarații sau scrisori deschise anapoda, care au fost însă semnate atît de dușmani ai României, cît și de români față de care am toată stima și aprecierea. Încerc să găsesc o explicație.

Voi începe cu „Declarația de la Budapesta”, din 16 iunie 1989.

În Declarația la redactarea căreia au participat și 6 români, se menționează un lucru esențial: „Dată fiind configuraţia hărţii etnice, soluţionarea conflictelor nu poate veni în nici un caz din revizuirea frontierelor, ci din schimbarea rolului lor în sensul liberei circulaţii a persoanelor, a informaţiei şi a ideilor, în conformitate cu acordurile de la Helsinki.”

În continuare, sînt enunțate principii democratice universale, pe care nu văd cine le poate contesta (unele sînt exagerate după părerea mea, întrucît de pildă în secuime, românii de origine maghiară puteau să își cumpere pîine și dacă nu ar fi avut școală în limba maghiară – azi însă, îmi pare mai aberant la ce s-a ajuns: menționarea în limba minorităților a numelui localităților în care s-au născut minoritarii, conduce la concluzia că aceștia sînt atît de proști, încît întorcîndu-se de la mare – de exemplu – ei nu-și dau seama că deja au ajuns acasă).

Citind în diaginală textul, totul pare în regulă – dar nemerniciile se ascund în detalii. După semnare, la aceasta au aderat și alții. De pildă, fostul rege Mihai – este cunoscută părerea mea asupra inteligenței sale, chiar dacă ar fi citit-o de zece ori, tot nu ar fi înțeles nimic, precum președintele Iohannis din decizia Curții Constituționale. A aderat și Neagu Djuvara, despre care mi s-a spus că fusese racolat cu mulți ani în urmă de serviciile secrete franceze, care în 1989 deja erau implicate în debarcarea lui Ceaușescu.

Dar au aderat la ea și oameni pe care îi apreciez enorm, ca de pildă Eugen Ionescu și Paul Goma. Cred (sau mai exact, vreau să cred) că aceștia au aderat citind în diagonală.

Dintre textele care au comentat Declarația de la Budapesta, îl aleg pe următorul: http://www.dacoromania-alba.ro/nr68/declaratia_budapesta.htm

Este exagerat și prăpăstios. Dacă am fost numit profet, atunci spun clar NU EXISTĂ NICI UN PERICOL REAL PENTRU CA IREDENTIȘTII MAGHIARI SĂ OBȚINĂ TRANSILVANIA!

În primul rînd întrucît continuitatea pe acest pămînt a dacilor, înaintașii românilor, nu poate fi contestată!

În ce privește cartea „Istoria Transilvaniei”, creație a Academiei Ungare de Științe de la Budapesta, cel mai bun răspuns l-a dat un evreu de mare valoare, regretatul Oliver Lustig: http://www.miscarea.net/transylvania4.htm

                                                              * * *

Acum ajung la apelul din 1999, recent publicat de „Justițiarul”, legat de bombardarea în acel an de către SUA a Iugoslaviei (Dovezi de acum 19 ani: Liiceanu, Șora, Rebengiuc, Patapievici, Tismăneanu și alții ca ei, indivizi care s-au născut cu ura în sânge).

M-am uitat la semnatari. Multe nume de intelectuali de care nu am auzit în viața mea (dar asta nu este nici o problemă, și eu mă consider intelectual însă ei nu au auzit de mine), mulți dușmani ai României, deveniți euro-atlantici (în general de la revista antiromânească „22” care în alte țări ar fi interzisă) dar și alți romîni, pe care îi apreciez: Lucian Pintilie, Horia Bernea, Dan Sedlacek (mă îndoiesc însă că este vorba de marele chirurg din trecut de la Spitalul Fundeni, care cred ca s-a stins de mult), Dan Grigore, Stere Gulea, părintele Iustin Marchiș și alții. Lăsați-mă să cred ca au semnat fără să știe despre ce este vorba.

                                                                                                Dan Cristian IONESCU

http://www.justitiarul.ro