Motivul răscoalei de la 1784 a fost opresiunea românilor de către aristocraţia maghiară. La fel de certă este și păstrarea memoriei celor trei căpitani ai mișcării după moartea lor, din partea membrilor societății masonice vieneze Orientul Interior.
Fără ajutorul moral și material al localnicilor, cei trei căpitani, oricât de isteți ar fi fost, nu ar fi putut să-și materializeze acțiunile. Un istoric transilvănean mai puțin cunoscut, anume Silvestru Moldovan din Brașov, susține în una din cărțile sale o anume legătură secretă a lui Horia cu o societate secretă de tip masonic ce activa la Viena și pe care chiar o personaliza sub denumirea de Orientul interior.
Silvestru Moldovan susține că istoricii din secolul al XIX-lea, citez, aveau cunoștință că Horia și soții săi au fost membrii unei societăți secrete Orientul interior și că răscoala românilor din Munții Apuseni ar fi fost ajutată de membrii acestei societăți vieneze.
Silvestru Moldovan mai spune că Szilagyi și Densușeanu cunoșteau faptul că la începuturile răscoalei, pe lângă Horia, Cloșca și Crișan ar mai fi existat un al patrulea căpitan al răsculaților. Cum Horia și Cloșca nu au mărturisit nimic la interogatorii, ei declarând că nu știu nimic despre un asemenea personaj, problema a rămas în cele din urmă neelucidată.
Din câteva depoziții ale unor țărani s-a dedus că ar fi existat un al patrulea șef al răscoalei și se pare că acesta ar fi fost un adevărat spiritus movens al răscoalei, un căpitan cu totul necunoscut, care a dispărut după ce răscoala a început.
Înainte să înceapă răscoala, Horia ar fi umblat cu un necunoscut prin satele Bucium și Musca, unde ar fi vorbit cu poporul. Necunoscutul vorbea bine românește, iar Horia se purta cu mult respect față de el, numindu-l căpitan. După descrierea țăranilor, el era om de statură înaltă, în etate cam de 50 de ani, negricios la față și care purta pe cap un chipiu roșu de soldat, avea două pistoale la brâu și era încins ca militarii cu o sabie.
Unii au crezut că ar fi vorba despre un oarecare Salis, ofițer austriac reformat din armată, proscris în monarhie și urmărit.
În realitate, nu a fost vorba despre Salis, acesta nefiind vorbitor de limba română. Unii specialiști consideră că necunoscutul ar fi fost chiar Marele Maestru al societății masonice, care personal a adus ajutoarele pecuniare necesare.
O altă situație la fel de misterioasă este cea legată de arderea unor acte, chiar de Horia. O altă întrebare se referă la faptul, cum au reușit răsculații să țină la respect o armată maghiară regulată, doar cu furci și topoare, iar în cele din urmă să piardă din cauza unei trădări.
