Confruntarea cu evenimentele vietii si invatarea prin intermediul dinamicilor planului fizic produce adesea criza, confuzie, impotrivire. Aceste tensiuni pot fi creative pana la un punct dupa care, netransformate, ele devin nocive pentru ca genereaza FRICA, VINA, ATASAMENT acumulabile si persistente intr-un triunghi al dramei la nivel afectiv. Este nivelul emotiilor reactive generatoare de blocaje pe drumul vietii.
FRICA este sentimentul care defineste cel mai bine refuzul de a explora ceea ce nu cunosti. Intr-o prima faza frica e sanatoasa. Ea indica o cumpana si solicita o analiza inainte de a decide in ce masura si cu ce intensitate oferim un anume raspuns la un stimul stresor. Frica este aproape intotdeauna un indicator de a mai depasi niste limite. Mai degraba decat a combate frica, provocarea este de a o infrunta pentru a lua contact cu adancimi ale mintii si sufletului care nu pot fi trezite si lamurite decat prin experimentarea fricii. Intr-un final frica ne poate umple de inspiratie si de putere sau ne poate goli de energie si de viata. Folosirea mai mult sau mai putin eficienta a fricii pe post de catalizator al constiintei se reflecta in actiunile noastre, generate fie de o confruntare asumata si decisiva cu evenimentele generatoare de frica, fie de o ramanere in compromisul si promiscuitatea unui banal cotidian. CURAJUL, spunea Ambrose Redmoon, nu inseamna absenta fricii, inseamna a considera altceva ca fiind mai important decat frica. Pe calea Serviciului Orientat catre Altii, acest „altceva” datator de curaj este adesea manifestarea unei atitudini bazate pe integritate, atat fata de propriul Sine cat si fata de toate celalalte Sine. Dobandirea unei astfel de atitudini integre tine de intelegerea faptului ca atat propriul Sine cat si orice alt Sine sunt ambele o expresie a Creatorului care cauta o cale de a se experimenta pe el insusi la un nivel din ce in ce mai elaborat prin interactiunea dintre aceste doua unitati de constiinta ale sale, Tu si Celalalt. Trairea unui astfel de adevar nu doar ca alimenteaza curajul de a confrunta lucrurile ci, mai mult decat atat, trezeste in fiinta o dragoste metafizica de Creatie si de Creator, purtatoare de forta spirituala.
Atentie insa la urmatorul aspect: CURAJUL nu exclude PRECAUTIA. Traim inconjurati de forte mult mai mari ca noi, pe care nu le intelegem si pe care nici nu avem cum sa le intelegem la un nivel semnificativ cu mintea si cu simturile actuale. A renunta la precautie si a pune asta pe seama unui curaj debordant (de aberant), ieftin si teribilist, este o lipsa de inteligenta si de intelepciune, de multe ori dublata de grandomanie si elitism.
VINA este sentimentul care se dezvolta atunci cand consideri ca un episod de viata care comporta anumite invataturi si lectii menite sa te creasca si sa te dezvolte este de fapt o executie publica in scopul de a evidentia faptul ca nu esti suficient de bun, ca esti in neregula, ca esti vinovat pentru ceea ce esti si respectiv pentru ceea ce nu esti. Este un sentiment mai nociv decat frica pentru ca produce o autoflagelare ingrozitoare si iti refuza insasi experienta vietii, a evolutiei si a propriei deveniri.
Vina implica automat nevoia de pedeapsa. Cand ajungi sa te pedepsesti pe tine pentru ceea ce esti, ajungi sa ii pedepsesti si pe ceilalti pentru ceea ce ar trebui sa fie si nu sunt. Vezi ultimile stiri despre liderii antisemiti ai diferitelor grupari extremiste, despre care se tot afla ca sunt de fapt de aceeasi origine cu a celor pe care ii contesta si carora le reneaga dreptul la existenta.
ATASAMENTUL se intampla atunci cand iti identifici existenta cu un anumit coltisor de realitate, refuzand orice alta varianta in schimb sau in completare. Atasamentul este totuna cu dependenta de stimuli, reflectand adesea o stare vegetativa a fiintei pe un palier al existentei sau pe altul (personal, social, profesional, spiritual). A considera ca viata nu are sens fara x persoana, y lucru sau z situatie reflecta un prizonierat intr-o lume artificiala in care vechiul refuza sa moara pentru ca noul sa se poata naste.
– Pe FRICA se dezvolta Egoul Autosuficient (tipologiile umane cele mai pronuntate pe aceasta directie sunt Lasul si Resemnatul).
– Pe VINA se dezvolta Egoul Spartan (Sadicul si Masochistul sunt cele mai evidente tipologii din aceasta categorie).
– Pe ATASAMENT se dezvolta Egoul Acaparator (Posesivul si Avarul sunt principalii exponenti ai acestei tipologii).
