Ce mafie este in inspectorate…toti sunt angajati numai pe pile, nepotism, toate angajarile sunt aranjate, se tin concursurile pentru ca asa e legea si castiga cine trebuie. Asa e de 29 de ani, nu conteaza cine se schimba politic, ei sunt aceiasi!
Mirabela Amarandei, șefa Direcției de Orientare Strategică și Politici Publice a Universității București explică ce înseamnă, de fapt, desființarea inspectoratelor școlare și ce implicații ar avea această măsură.
Amarandei spune că vede cum se războiesc PNL și USR pe tema desființării inspectoratelor școlare, încercând să demonstreze că soluția vine de la dispariția unei verigi din lanțul decizional al sistemului de educație preuniversitară.
”Ce au ajuns, ce sunt acum aceste inspectorate școlare acum? Feude, centri de putere la nivelul județului, canale de difuzare a autorității, puterii în teritoriu, instrumente de control politic discreționar. Cum au ajuns mai toate, dacă nu toate deconcentratele din țară. Dar acest lucru nu a venit din simpla existență a acestor instituții, ci s-a întâmplat pentru că oamenii care le-au populat, de-a lungul timpului, și-au promovat propriile interese, sau pe cele ale colegilor de partid, ale prietenilor, rudelor etc.”, a scris Mirabela Amarandei.
Șefa Direcției de Orientare Strategică și Politici Publice a Universității București se întreabă, însă, ce este de făcut atunci când nu funcționează o instituție – ”o desființezi sau o reformezi”?
Prima variantă este, în opinia sa, simplu de făcut: se schimbă Legea Educației sau se emite o Ordonanță de Urgență și… gata.
Problema apare abia după aceea, fiindcă nu se știe cine va prelua din atribuțiile inspectoratelor școlare județene. Nici PNL și nici USR, partide care vor desființarea inspectoratelor școlare județene, nu spun o vorbă despre preluarea atribuțiilor, astfel încât să poată fi asigurată continuitatea și eficiența unor procese, dar și calitatea educației din școli.
Sursa citată susține că, din punctul său de vedere, o modernizare reală a arhitecturii instituționale a preuniversitarului trebuie să se bazeze pe principiile descentralizării și al responsabilității publice.
Autonomia școlară – ghid de utilizare
”Avem nevoie de regândirea instituțiilor și a atribuțiilor lor, a pârghiilor instituționale și a modului în care statul administrează de la nivel central, la nivel local serviciul de educație publică? În mod cert, da. Dar debirocratizarea și descentralizarea vin însoțite de întărirea autonomiei și a capacității instituționale ale școlilor. E nevoie să oferim școlilor autonomie în a-și putea gestiona politica de resurse umane, cea de resurse financiare și curriculumul, pentru că școlile, comunitățile școlare știu cel mai bine care sunt nevoile reale ale copiilor de acolo”, a precizat Amarandei.
Însă directorii de școli și profesorii au nevoie de sprijin, au nevoie de pregătire pentru a putea face într-un mod dezirabil trecerea aceasta bruscă de la centralism la autonomie locală. Ei trebuie pregătiți să știe să utilizeze această autonomie în interesul comunității.
Mai mult, apare problema înlocuirii procesului de monitorizare și îndrumare a activității profesorilor și managementului școlar, dacă se desființează inspectoratele școlare.
Evident, se pot elabora foarte multe scenariu pe acest subiect, însă Mirabela Amarandei precizează că nu este suficient doar să spunem că ”desființăm ca să punem capăt răului”.
”Și, plecând de la cauză, plecând de la nevoia de modernizare reală a instituțiilor suport, de descentralizare a deciziei, de asigurare a calității învățării, a sprijinului pentru elevi și profesori- toate în acord cu nevoile reale ale copiilor- trebuie gândite și discutate posibilele soluții. Altfel, sunt piese de puzzle într-un joc politic”, a încheiat sursa citată.
BUCUREȘTI, 12 apr – Sputnik, Georgiana Arsene.
Cam asa ceva….trebuie gasite cele mai bune solutii ….sa speram ca le vor gasii ….