Sa nu uitam nicicand sa iubim Diaspora!

Si daca tot s-a terminat referendumul lui Iohannis, adica referendumul care a sustinut justitia de tip macoveist, trebuie sa vedem care sunt diferentele dintre doi nemti, unul autentic, celalalt doar sas elocvent ca un Trabant. Carol I n-a facut nimic impotriva Bisericii Ortodoxe. Iohannis s-a dus la referendumul pentru familie si pentru Biserica duminica, pe seara, desi s-a votat sambata si duminica. S-a prezentat la misto, cand era clar ca referendumul picase. Din cauza lui Dragnea picase, am amintit mai sus de ce.

Si acum – Diaspora! S-au tiparit mai multe hartoage electorale decat numarul romanilor din strainatate care ar fi dorit sa participe la mascarda referendumului pentru catuse, dar nu asta ma intereseaza. Diaspora lucreaza pe sistemul “m-au gonit din tara comunistii si hotii!” Si eu as fi recitat poezeaua asta, daca plecam din Romania. E o chestie comoda.Tine loc si de basm. Chiar as fi plusat. “Daca era USR la putere, ramaneam in Romania si ajungeam milionar.” Iar aia legata de comunisti e mortala. Ultimii comunisti au fost in PSM, partidul lui Verdet, si au murit saraci. Despre comunistii cu Ferrari pot vorbi numai niste oameni foarte sanatosi la cap, desigur.

Mai am una cu Diaspora. Sau ce inteleg anumiti baieti prin Diaspora. Eu – nu! Eu ador Diaspora. Dupa cum ati aflat (sau nu ati aflat), am scris prefata cartii “Intre patru ochi, convorbiri cu Monica Pop”. Voi pune in pagina o poveste care nu-i in carte. Doamna doctor tot primea scrisori in numele unui detinut, care voia sa-si faca ochelari de citit. Nu era segmentul doamnei Pop. Spitalul din Piata Lahovary e pentru urgente oftalmologice, nu pentru pus ochelari. Un centru de pus ochelari ar putea sa-si deschida domnul Tolontan si subalternul lui, domnul Vlad Voiculescu. Cunosc domniile lor la ce ma refer. Vazand ca detinutul insista, Monica Pop l-a primit. Un barbat brunet, frumos, bine imbracat, cu maniere de bancher, la vreo 50 de ani. Springar. Doamna Pop i-a spus “am citit in fisa dumitale cu ce te ocupi si ma mira, deoarece aspectul nu te tradeaza. Iti fac ochelari cu o conditie: sa te lasi de jefuit case.” Brunetul i-a raspuns politicos, dar ferm: “doamna, va rog frumos! Fiecare cu meseria lui!” Gardienii lesinau de ras, desi erau obisnuiti cu clientul. “Bine, bine, dar de ce le-ai dat proprietarilor in cap, la un jaf? Chiar nu ti-e rusine? Esti si criminal? Ca te vad om care se exprima civilizat!” “Stimata doamna, va pretuiesc in mod deosebit, dar fiecare cu meseria lui! Eram in legitima aparare. M-au prins in casa.” Militienii – pe jos! “Bine, dom’le, ca vad ca nu o scot la capat cu dumneata. Promite-mi macar ca nu vei sparge casele oamenilor saraci sau batrani!” “Doamna, fiecare cu meseria lui! Va rog sa nu ma ofensati! Brigada noastra actioneaza in Germania, Italia, Elvetia si ne intereseaza seifurile din vile si palate. Noi suntem Brigada din Diaspora.” “Hai, lasa-ma, lasa-ma! O sa-ti fac ochelari, daca tot ai venit! Citeste-mi cifrele de pe panoul ala, randul trei de sus!” “Stimata doamna, nu stiu sa citesc. Puneti-ma la cifre, ca pe-alea le stiu!” “Cum, dom’le, nu stii sa citesti? Si atunci la ce iti trebuie ochelari de citit?” “Doamna, fiecare cu meseria lui! Peste sase luni ma liberez si sunt asteptat la bratele de munca, in Diaspora. Am nevoie de ochelari de citit pentru ca nu mai vad bine cand deschid yala usii sau cand dau peste cap cifrul seifului.”