Cum am mers eu la școală singur și pe jos

  Această elevă inconștientă din anii ’70, probabil chiar ’80, merge singură pe stradă către școală. Doamne ferește, bine că […]

 

Această elevă inconștientă din anii ’70, probabil chiar ’80, merge singură pe stradă către școală. Doamne ferește, bine că am făcut revoluția aia, că nu se știe ce se alegea de generația mea cu halul în care ne-am riscat viețile mergând ampulea singuri spre școală. Pe vremea aia toți eram la fel de inconștienți. Iarna o luam prin băltoace și zăpezi, nu ratam niciun petec de gheață ca să ne dăm pe el, eventual pe ghiozdane, iar vara… nici nu vreau să mă gândesc, vara ne opream pe la gârlă, cei care ne-am școlit pe la țară.

Puteam să murim în mai multe variante și scenarii, dar cred că toți copiii din anii ăia aveam câte un înger păzitor deasupra capului de nu crăpăm. Altă explicație nu e. Auzi, să mergi singur la școală, fără mama, fără tata, fără bonă, fără bodyguard, fără jeep, fără orice altă mașină, fără telefon mobil la care să te sune familia isterizată din cinci în cinci minute, ca să se asigure că ești safe, că ai apăsat corect pe clanța ușii, n-ai alunecat pe vreo scară Richter, nu ți-a căzut vreo macara sau vreun MIG 21 în cap, sau mai rău, n-ai sfârșit în vreun butoi din Caracal. Brrrrr! Proști și inconștienți mai eram pe vremea aia, zău!

Și stai să vezi, că și după ce terminam orele, tot singuri ne duceam către case. Care pe jos, care atârnați de vreo căruță, care pe portbagajul unei biciclete, care cu tramvaiul sau troleul și tot așa. Jeep avea doar Ceaușescu, îți dai seama? Mamele lucrau, tații la fel, bone nici nu existau în vocabular. Multă vreme, oamenii au crezut ca bone înseamnă doar os în engleză.  Copiii de azi își scrântesc gleznele dacă fac un pas pe poarta școlii, spre casă. După 3 pași amețesc, le curge sânge din nas și mor. Lăsați-mă, că mă apucă „frezoanele” numai când mă gândesc cum am mers eu la școală pe jos. Puteam sa fiu împușcat, răpit de extratereștri, sau putea să se repeadă unul în mine și să-mi fure un rinichi.

Băi, și mai am amintiri din astea horror: săream coarda fără cască, jucam șotron fără genunchiere, mâncam mere din pom nespălate, beam apă de la hidrant și ne încăpățânam să nu murim, chiar dacă puteam să luăm viruși cu 3 capete și denumiri de-ți îngheață sângele în vene, cum sunt cei de azi. Pe vremea mea, oamenii nu căutau E-uri pe etichete, ci doar prețul. Pfoa… N-am murit, nu ne-am îmbolnăvit, am mers pe jos și ne-am luat bătaie cu rigla la palmă când nu ne-am făcut lecțiile. Dar acum, mulți dintre noi știm că în Austria nu se vorbește austriaca.

                                                                                                                Alex Saxon Slaniceanu

http://www.justitiarul.ro

 

Acest articol a fost publicat în INVATAMANT-EDUCATIE, SOCIALISM. Salvează legătura permanentă.

Un răspuns la Cum am mers eu la școală singur și pe jos

  1. vasilejianu's avatar vasilejianu spune:

    …….mda….atunci Romania era o TARA adevarata…..libera si independenta…..se invata carte, se manca bine, eram sanatosi, pana cand F.M.I. si Banca Mondiala s-au suparat pe Ceausescu si au marit dobanzile la creditele luate de Romania fapt pt care Ceausescu a hotarat sa dea inapoi tot credtul ceea ce a creea o mare criza de alimente in magazine. Slugile finantate de evrei l-au izolat pe Ceausescu de popor astfel ca pe.pe traseul pe care Ceausescu mergea in vizita prin tara toate magazinele erau incarcate cu produse alimentare. Copii lui Ceausescu ii spuneau mereu…..”Tata romanii n-au mancare” iar raspunsul lui Ceausescu era invariabil acelas….Plecati ma ca voi ma dezinformati….Cum puteau suporta B.M. si F.M.I. realitatea ca Romania devenise independenta de finanta mondiala evreiasca….nu mai puteau impune restrictii,….. apoi cand Ceausescu a demarat formarea unei banci in Bucuresti impreuna cu tarile arabe,pt a acorda credite tarilor in curs de dezvoltare cu dobanzi mai mici decat cele de la B.M.ci F.M.I. asta a pus capac….Ceausescu trebuia executat iar Romania era programata sa devina dubla colonie; pt U.E si pt S.U.A. si uite ca am devenit dubla colonie, Am redvenit ceea ce eram inainte de 1944, tara eminamente agricola, cu agricultura de subzistenta, cresterea vitelor, oilor dar cu porci mai putini….vezi pesta porcina….trimisa cu grija de U.E.. ….si U.E. ne trimite tot ce ii trebuie unei colonii….mancare, medicamente , imbracaminte, incaltaminte…tot U.E. ne gestioneaza si bogatiile sbterane, ne taie padurile, ne gestioneaza utilitatile…apa, gaze, curent…..etc…etc. Traiasca Romania ocupata si deppendenta….

Lasă un răspuns