Profesorii vor fi obligați să urmeze cursuri de istorie și cultură a romilor și să combată fenomenul de segregare în școli. Cadrele didactice vor fi urmărite dacă așează copiii romi în ultimele bănci, iar conducerea școlilor va trebui să răspundă pentru gruparea copiilor romi în anumite clase.
Limba maternă, istoria și tradiția etniei trebuie predate în clasele cu romi
Școlile din țară vor intra într-un proces de monitorizare privind fenomenul segregării, iar profesorii vor fi urmăriți dacă se implică în mod direct în creșterea performanțelor la învățătură a minorităților, în special a copiilor romi. Totodată, unitățile de învățământ vor fi obligate să îi aducă în consiliile de administrație și pe părinții copiilor romi. Monitorizarea va fi începută pe parcursul anului școlar 2019-2020, în județele Constanța, Maramureș și Iași, în vederea testării aplicabilității ei la nivel național. ”Pentru prevenirea și/sau combaterea segregării școlare, unitățile de învățământ preuniversitar, indiferent de ciclurile de educație acoperite în activitatea lor, au obligația de a monitoriza repartizarea copiilor/elevilor cât mai echilibrat în grupe/clase, clădiri, ultimele două bănci, pentru asigurarea diversității socio-culturale a comunității. Refuzul unităţii pilot de învăţământ preuniversitar de a monitoriza formele de segregare şcolară sau de a raporta datele necesare pentru monitorizarea tuturor formelor de segregare şcolară, de asemenea, raportarea eronată, cu rea-credinţă, a indicatorilor urmăriţi pentru identificarea oricărei forme de segregare şcolară atrag răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală, după caz, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, se arată în proiectul de act normativ elaborat de Ministerul Educației.
Istoria romilor, predată obligatoriu în clase
Ministerul Educației va urmări și va analiza indicatori precum procentul elevilor absolvenți aparținând fiecărui grup etnic pentru fiecare ciclu de educație (clasa aIV-a / clasa a VIII-a / an terminal liceu sau şcoală profesională) la nivelul unității de învățământ preuniversitar și, din acest procent, procentul celor care s-au înscris la Evaluarea Națională la finalul clasei a VIII-a / care s-au înscris la examenul de bacalaureat. Totodată, trebuie raportat numărul cadrelor didactice care au urmat cursuri despre cultura şi istoria minorităților naționale care se regăsesc în unitatea de învățământ și exemple de astfel de cursuri, dar și cursurile, în Curriculumul la decizia şcolii, care reflectă diversitatea elevilor, inclusiv istoria și cultura minorităților naționale. Monitorizarea va viza și numărul elevilor din grupurile etnice care au participat la activități extrașcolare, cum ar fi competiții, concursuri, excursii, serbări, precum și procentul părinților aparținând fiecărui grup etnic reprezentat în Consiliul de Administrație al unității de învățământ preuniversitar și în Comitetul de Părinți al fiecărei clase.
Doamne ferește să învețe profesorii istoria adevărată a rromilor! … care au venit în Europa ca țigani, dar și-au schimbat doar numele, nu și obiceiurile. Preferam să li se zică „țigani”, dar să învețe în familie că ghicitul, cerșitul, furatul nu sunt calități pe care să ți le perfecționezi, ci defecte pe care trebuie să ți le corectezi.
Nu toate obiceiurile lor sunt negative sau de evitat.
La fel ca si populatiile cu trecut nomadic care sunt aduse cu de-a valma in UE, rhomii sau cum masa-n cur s-o scrie, au in ei obiceiul bun al supravietuirii indiferent cit de mult se degradeaza lumea si mediul in jurul lor, sau de cit de profund va fi colapsul financiar si economic.
Anumite aspecte sunt chiar de invidiat!
In timp ce pupulatia autohtona isi va pune streangul de git din depresii si anxietati legate de austeritatea inevitabila care se apropie, nomazii vor supravietui.
ATUNCI vom stii DIN CE SUNTEM FACUTI CA ROMANI!…valabil si pentru fiecare popor in parte:
Italienii, spaniolii, englezii, francezii olandezii polonezii, bulgarii samd…atunci sa-i vedem!
Absolut corectă observația că „Nu toate obiceiurile lor sunt negative sau de evitat” Aș adăuga că în orice etnie există și buni și mai puțin buni. Am întâlnit rromi (nu știu de ce ar trebui să desființăm cuvântul „țigani”) foarte harnici și (sau) cinstiți. Nu mai discutăm despre talente artistice, despre frumusețe, sau despre români mincinoși, hoți, cerșetori pentru că oricum și conviețuirea de câteva secole a avut urmări și omul e construit astfel încât să supraviețuiască în acest mediu. Cred că și rromii au probleme „moderne” privind depresia, drogurile, așa că viitorul lor e la fel de previzibil ca al nostru. Discriminarea pozitivă presupus necesară e în fapt inutilă, va avea și multe efecte negative și încurajează corupția și așa bine conturată a autorităților.
Amestecarea fortata a populatiilor atata de diferite este o mare greseala. Oamenii nu sunt toti la fel. Nici in corpul uman nu sunt amestecate organele, ci bine izolate si doar astfel colaboreaza. Nici maimutele nu sunt toate la fel. Prin amestecare fortata vor fi distruse multe valori. Cei ce gandesc si creaza in liniste nu vor avea unde sa se mai refugieze. Cei violenti, talharii, criminalii vor invinge. Politicienii inconstienti cred ca lor nu le va veni randul, doar restului populatiei.