Asiaticii cad mai ușor victime Noului Coronavirus decât Europenii sau Africanii. Bărbații cad mai ușor victime Noului Coronavirus decât femeile.
Noul Coronavirus pătrunde în Celulele Plămânilor prin Receptorii ACE2 ai celulelor umane, folosind ca „cheiță”, proteina Spike(S) pe care o posedă la exterior.
Fiecare virus trebuie să aibă „o cheiță” – o proteină prin care se leagă de și prin care „descuie” celulele umane, deoarece orice virus poate trăi doar în interiorul celulelor umane și trebuie să se bazeze pe celulele umane pentru a se reproduce.
Fără aceste capacități, virușii găsiți care circulă în sânge sau în fluidele țesuturilor sunt ușor curățați de sistemul imunitar uman.
Virusurile intră în celulele umane prin proteine de suprafață, pe care le posedă pe învelișul lor exterior.
Interacțiunea proteinelor de suprafață virală care se leagă la celulele umane este similară cu modul în care cheile sunt utilizate pentru a deschide încuietori.
Studiile anterioare au arătat că există mai mulți receptori ai celulelor umane de care se leagă diferite coronavirusuri, cum ar fi enzima 2 de conversie a angiotensinei (ACE2) de care se leagă virusul SARS-CoV (cel responsabil cu epidemia SARS din 2002-2003).
Receptorii ACE2 ai celulelor sunt prezenți din abundență în țesutul uman, în special de-a lungul garniturilor epiteliale ale plămânului și intestinelor subțiri, și „asigură” căi de intrare în celule pentru virusul SARS-CoV.
Conform lucrării lui Lu et al publicată în Lancet, există o similaritate structurală între domeniile de legare a receptorilor din SARS-CoV și 2019-nCoV.
Proteina S-spike 2019 (proteina S) a virusului, este responsabilă de legarea la receptorii celulari și este crucială pentru țintirea virală a țesutului gazdă.
Datele de modelare moleculară de Lu et. Al. sugerează că, în ciuda prezenței mutațiilor de aminoacizi din domeniul de legare a receptorilor în virusul nCoV-2019, nCoV-2019 ar putea utiliza receptorul ACE2 pentru a intra în celulele gazdă, la fel cum face virusul SARS.
La 21 ianuarie 2020, Xintian Xu și colab. de la Laboratorul Chinez de Virologie Moleculară și Imunologie, Institutul Pasteur din Shanghai, Centrul pentru Mega-Științe pentru Biosiguranță, și Academia Chineză de Științe, Shanghai, China, au publicat o lucrare intitulată „Evoluția coronavirusului nou din focarul continuu Wuhan și modelarea vârfului său proteine pentru riscul de transmitere la om”, în revista „SCIENCE CHINA Științele vieții”.
Această lucrare a furnizat o analiză mai precisă a proteinei S a virusului Wuhan 2019-nCoV.
Proteina S e cunoscută de obicei că are cele mai variabile secvențe de aminoacizi în comparație cu alte domenii de gene de la coronavirus.
Cu toate acestea, în ciuda distanței genetice considerabile între Wuhan CoV și SARS-CoV, a diferențelor de infecții produse la om și a omologiei în general scăzută a proteinei S a virusului Wuhan CoV față de cea a SARS-CoV, proteina S Wuhan CoV are în continuare mai multe bucăți în domeniul de legare a receptorului (RBD) ce au o omologie ridicată față de cele a SARS-CoV.
Reziduurile de la pozițiile 442, 472, 479, 487 și 491 din proteina S SARS-CoV au fost raportate ca fiind folositoare la interfața complexă a receptorilor și considerate critice pentru speciile încrucișate și pentru transmisia de la om la om a SARS-CoV.
Spre surprinderea noastră, în ciuda înlocuirii a patru din cele cinci resturi importante de aminoacizi de interfață, s-a descoperit că proteina S Wuhan CoV are o afinitate semnificativă de legare la receptorii celulari ACE2 umani.
Înlocuirea reziduurilor la pozițiile 442, 472, 479 și 487 în proteina S Wuhan CoV nu a modificat conformarea structurală Proteina S Wuhan CoV și proteina S SARS-CoV au împărtășit o structură 3-D aproape identică în domeniul RBD, menținând astfel proprietăți similare van der Waals și electrostatice în interfața de interacțiune.
Astfel, în ciuda diferențelor din proteina S, CoV Wuhan este încă capabil să prezinte un risc semnificativ pentru sănătatea publică pentru transmiterea umană prin calea de legare virus-proteină-S – receptor-ACE2-al-celulelor-umane.
Bărbații asiatici au mult mai multe celule cu receptori ACE2 în plămâni, decât femeile asiatice
Un alt studiu face la rândul lui dezvăluiri cutremurătoare:
„De remarcat, cei doi donatori bărbați au un raport celular mai mare care exprimă ACE2 decât celelalte 6 donatoare de sex feminin (1,66% față de 0,41% din toate celulele, valoarea P = 0,07, Testul Mann Whitney)”.
„În plus, distribuția ACE2 este de asemenea mai răspândită la donatorii de sex masculin decât la femei: cel puțin 5 tipuri diferite de celule din plămânul mascul exprimă acest receptor, în timp ce doar 2 ~ 4 tipuri de celule din plămânul feminin exprimă receptorul”.
„Acest rezultat este în concordanță mare cu ancheta epidemică care arată că majoritatea pacienților infectați cu nCov confirmată din 2019 au fost bărbați (30 vs. 11, până la 2 ianuarie 2020)”.
Bărbații asiatici au mult mai multe celule cu receptori ACE2 în plămâni, decât bărbații albi sau cei afro-americani
„Am observat, de asemenea, că singurul donator asiatic (masculin) are un raport celular care exprimă ACE2 mult mai mare decât donatorii albi și afro-americani (2,50% față de 0,47% din toate celulele). Acest lucru ar putea explica observația că noua pandemie Coronavirus și pandemia anterioară SARS-Cov sunt concentrate în zona asiatică.”
În concluzie, bărbații asiatici sunt mult mai ușor infectați de către Virusul din Wuhan decât sunt europenii, africanii sau femeile asiatice.
Dacă virusului e creat în laborator, asistăm la o Bioinginerie Selectivă…demnă de cele mai incredibile scenarii…
„Cheița” Spike-S a virusului, cu care virusul descuie receptorii ACE2 ai celulelor umane are 4 inserții „primite” de la virusul HIV – un virus cu care coronavirusurile nu au nici o legătură.
Un alt studiu vine cu informații și mai năucitoare despre noul virus:
„În primul rând am identificat 4 porțiuni genetice care nu se mai regăsesc la nici un alt coronavirus (din lume), dintre cei cunoscuți până la această oră.
Toate cele 4 porțiune genetice se mapeaza cu 4 portiuni scurte de aminoacizi din codul genetic al virusului HIV
Această surprinzătoare asemănare nu poate fi întâmplătoare”
De ce cred autorii că virusul poate fi creat de om? Deoarece atunci când analizăm inserțiile care nu sunt prezente în niciuna dintre cele mai apropiate familii de coronavirus, „este foarte puțin probabil ca un virus să fi dobândit astfel de inserții unice în mod natural într-o durată scurtă de timp”. În schimb, ele pot fi găsite în identificarea celulelor și proteine de legare la membrană localizate în genomul HIV.
Print screen:
„Inserțiile inedite fac parte din locația de legare a receptorilor din 2019-nCoV.
Pentru a obține informații structurale și pentru a înțelege rolul acestor inserții în glicoproteina 2019-nCoV, am modelat structura sa bazată pe structura disponibilă a glicoproteinei spike SARS (PDB: 6ACD.1.A).
Comparația structurii modelate relevă faptul că, deși inserțiile 1,2 și 3 sunt în locații neconjugate din secvența primară de proteine, acestea se pliază pentru a constitui partea din site de legare a glicoproteinei care recunoaște receptorul gazdă (Kirchdoerfer și colab., 2016) (Figura 4).
Insertul 1 corespunde NTD (domeniul N-terminal) și inserțiile 2 și 3 corespund CTD (domeniul C-terminal) al subunității S1 din glicoproteina spike 2019-nCoV.
Insertul 4 se află la joncțiunea SD1 (subdomeniul 1) și SD2 (subdomeniul 2) al subunității S1 (Ou et al., 2017).
Speculăm că aceste inserții oferă o flexibilitate suplimentară glicoproteinei (Spike S) la locul de legare prin formarea unei bucle hidrofile în structura proteinelor care poate facilita sau îmbunătăți interacțiunea virus-gazdă.
