„Suntem intr-o situatie critica! Vine foamea, criza alimentara! Asta se intampla ca depindem de straini! Nu mai producem nimic, nu mai avem resurse strategice, totul apartine strainilor! Asta ne-a adus politica globalista si nu mai putem continua asa! Fiecare din noi trebuie sa planteze, sa insamanteze, sa cultive orice petic de pamant care il are, va fi aur la toamna, asta ne-a mai ramas! Romania e in faliment total, traim urgia in curand! Spun acum adevarul cu toate riscurile!”
Nu e vorba de a impune sau de a interzice un comportament sau altul. Deocamdată legea a definit destul de clar ce poate fi în interes național sau public. Privatizările (pe multe dintre ele eu le-aș numi criminale) erau necesare și utile dacă România și românii ar fi avut ceva de câștigat: Evident că din Privatizarea Petrom, a Romtelecom, a Sidex, a BCR, a ….. multor „ctitorii” ale politicii ceaușiste de independență economică, de dezvoltare uniformă și industrializare a României.
Poate îmi explică cineva, cum de au crescut tarifele și prețurile după privatizare, și mai ales cât a câștigat bugetul țării din vânzarea acestora. Poate mulți nu știu, dar numai din vânzările câtorva clădiri, cumpărătorii își puteau recupera integral investiția (Romtelecom, BCR, Petrom de exemplu, aveau imobile bine situate, recent construite și bine dotate).
Nu numai PSD cu anexele sale, ci și PNL sau PNȚ, au vândut în pierdere prostească. Când vom avea justiție putem discuta și despre ce informații putea folosi „Ministerul Public” și cum puteam identifica valoarea pagubelor reale. Până atunci ne plângem de milă !